Variațiuni pe aceeași temă – hărți pentru scrierea unei biografii

Abstract: (Variations on the Same Theme – Maps for Writing a Biography) The collection of Polirom Publishing House Biografii romanțate (Romanticized Biographies) includes three recent volumes that bring to our attention the biographies of Romanian visual artists - Moni Stănilă, Brâncuși sau cum a învățat țestoasa să zboare (Brâncusi or how the turtle learned to fly) (2019), Veronica D. Niculescu, Luchian. Ochii, sufletul, mâna (Luchian. The Eyes, the Soul, the Hand) (2020) and Anca Vieru, Pallady. Ulise legat de catarg (Pallady. Odysseus tied to the Mast) (2023). Employing various narrative techniques, insisting especially on certain periods of the creators' lives or covering (more or less) their entire existential journey, these biographies represent the product of a creative process that can be partially illuminated by the analysis of interviews given by the authors and of their interventions at the launches of such books. Which stage was more difficult in building these biographies? Were there in the conception, in the writing, revelatory emotional thresholds? Did the authors perceive ideological fusions with the artists they were writing about or not? To what extent did these emotional consonances help them in writing the romanticized biography? What exactly led women writers to choose to keep silent about/to veil certain aspects of the artists' lives? What ways have they discovered, beyond diaries, memoirs, letters, to give coherence to a creative consciousness? What elements are considered factors of maximum responsibility in writing a biography? Here are some questions answers of which will try to draw a bridge between the authentic and the believable.

Keywords: authentic, believable, emotional thresholds, ideational fusions, the responsibility of writing a biography.

Rezumat: În colecția Biografii romanțate a editurii Polirom au fost publicate în ultimii ani trei volume ce aduc în atenția noastră biografia unor artiști plastici români – Moni Stănilă, Brâncuși sau cum a învățat țestoasa să zboare (2019), Veronica D. Niculescu, Luchian. Ochii, sufletul, mâna (2020) și Anca Vieru, Pallady. Ulise legat de catarg (2023). Valorificând tehnici narative diverse, insistând mai ales asupra anumitor perioade ale vieții creatorilor sau parcurgând (mai mult sau mai puțin) întregul traseu existențial al acestora, aceste biografii reprezintă produsul unui proces de creație ce poate fi parțial luminat prin analiza unor interviuri date de autoare și a intervențiilor acestora la lansări ale respectivelor cărți. Care etapă a fost mai dificilă în construirea acestor biografii? Au existat în concepere, în scriere, praguri emoționale revelatoare? Au perceput sau nu autoarele fuziuni ideatice cu artiștii despre care scriau? În ce măsură aceste consonațe emoționale le-au fost de folos în scrierea biografiei romanțate? Ce anume le-a determinat pe scriitoare să aleagă tăcerea despre/ să voaleze anumite aspecte ale vieții artiștilor? Ce căi au descoperit, dincolo de jurnale, memorii, scrisori, pentru a da coerență unei conștiințe creatoare? Ce elemente sunt considerate factori de maximă responsabilitate în scrierea unei biografii? Iată câteva întrebări ale căror răspunsuri vor încerca să contureze o punte între autentic și verosimil.

Cuvinte-cheie: autentic, verosimil, fuziuni ideatice, praguri emoționale, responsabilitatea scrierii unei biografii.

Sectiune
Literatura română
Pagina
332
DOI
10.35923/QR.12.01.28