COLOCVIUL INTERNAŢIONAL COMUNICARE ŞI CULTURĂ    
ÎN ROMANIA EUROPEANĂ (CICCRE)           
ediţia a XIII-a, 13-14 iunie 2025,            
Universitatea de Vest din Timişoara   

Crize în lumea romanică.      
O abordare multidisciplinară

Apel la comunicări

Organizat de către Universitatea de Vest din Timișoara, Colocviul Internațional Comunicare și cultură în Romania europeană (CICCRE) aduce în discuția specialiștilor (cadre didactice, cercetători științifici, doctoranzi) aspecte fundamentale din complexa devenire a Romaniei. Manifestare multidisciplinară dedicată lumii romanice, la fiecare ediție sunt analizate aspecte care intersectează nu doar variile zone geografice, diversele etape sau momente temporale din devenirea acestui bogat spațiu cultural, ci și actualitatea cea mai vie. Pe rând, tematici și problematici ale Romaniei sunt așezate sub lupa filologilor, istoricilor, specialiștilor în mentalități, muzicologilor, istoricilor religiei, istoricilor de artă. Cea de-a XIII-a ediție a CICCRE (13-14 iunie 2025), cu tema Crize în lumea romanică. O abordare multidisciplinară, investighează cu aceste instrumente multiple, multifocal, ipostaze de criză din acest complex spațiu cultural.

Cu bogata sa diversitate lingvistică și culturală, lumea romanică a fost scena a numeroase crize de-a lungul vremii. Culturale, sociale, politice, economice, sociale sau identitare, aceste episoade au avut un impact profund asupra societăților și indivizilor, fiind rezultatul unor interacțiuni complexe între factori istorici, economici, sociali, culturali și politici. Pentru a le înțelege pe deplin, trebuie să adoptăm o abordare multi-, inter- și transdisciplinară care să ne permită să identificăm legăturile dintre acești factori diferiți. Ele ne oferă însă și oportunitatea de a regândi modelele noastre de dezvoltare. Însăși cartografierea conceptului revendică o cercetare variată, concentrică. În centrul tuturor crizelor vom regăsi, mereu, cultura, iar felul în care Thomas de Koninck soluționează această dinamică instituită între crize și cultură ne oferă, ea însăși, o cale fermă de acces înspre tematica manifestării.

(Aproape) fiecare moment poate fi văzut ca o criză, cu reverberații distincte, în funcție de contexte, conjuncturi, mobiluri etc. Astfel, în pofida primului impuls al glosării conceptului ca unul conotat negativ – distrugere, dezarticulare, anulare etc. –, istoria (lingvistică, mentalitară, politică, socială) ne arată că o criză e cea care anunță o schimbare evolutivă. Din drama despărțirii de biblioteca sa, Alberto Manguel vorbește în Mientras embalo mi biblioteca: una elegía y diez digresiones (Sfârșitul bibliotecii mele: o elegie și zece digresiuni) nu doar despre forța/puterea/impactul lecturii asupra vieților noastre, ci deopotrivă despre valoarea lecturii. Scriitor al crizelor, scrise și duse, comemorat la două decenii de la dispariție, Jean Carrière construiește prin romanul său La Caverne des pestiférés (Peștera ciumaților) și o operă a soluționării crizelor. O adâncire a subiectului aduce Fernando Pessoa în Carta a Adolfo Casais Monteiro, scrierea de acum nouăzeci de ani. Explorând, la rându-i, formula stato di eccezzione „stare de excepție” (v. Giorgio Agamben ori, în alt diapazon, Dario Gentili), deslușim criza drept momentum generator de largi mișcări sociale și personale – (Taciti Annalium libri, e. g.), suscitând introspecții personale și comunitare. Ambele ipostaze sunt analizate de către Edgar Morin într-o abordare transdisciplinară, după explorarea conotațiilor antinomice ale conceptului. Cum altminteri s-a ivit intercomprehensiunea dacă nu dintr-o criză, identitară înainte de orice, a pierderii spiritului locului? Aniversat în acest an, primul conciliu de la Niceea (325) a constituit la rându-i o rezolvare a crizei. Dar ca un șir de crize surmontate putem vedea viața și creația lui Toma dʼAquino (de la a cărui naștere se împlinesc, probabil, 800 de ani – 1325). Oedip în viziunea lui George Enescu (comemorat la șapte decenii de la deces) reflectă crizele interioare într-o paletă largă de manifestări, după cum opera brâncușiană – subiect al precedentei ediții a manifestării, dedicată biograficului – e și un etalon al modalităților în care crize succesive dau zbor înalt ființei noastre.

Sunt alert indicate doar câteva dintre aspectele pe care participanții la manifestare sunt invitați să le analizeze, să le clarifice, să le dezvolte în cele două zile dedicate colocviului. Toți cei preocupați de tematica pusă în dezbatere – cadre didactice, cercetători, doctoranzi – au posibilitatea să reflecteze asupra acestei tematici complexe şi, în lumina multiplelor ei provocări, să propună comunicări pentru secţiunile consacrate spațiilor lingvistice, literare și culturale romanice: limba, literatura și cultura latină; limba română; literatura română și comparată; limba română ca limbă străină; limba și literatura franceză; limba, literatura și cultura italiană; limba, literatura și cultura portugheză; limba, literatura și cultura spaniolă; traductologie; intercomprehensiunea limbilor romanice; didactica limbilor romanice; istorie și studii culturale; muzică și teatru; arte plastice; carte și bibliotecă.