Noaptea de Sânziene. Călătoria în imaginar sau jurnalul unui roman
Abstract: (The Forbidden Forest. A journey into the imaginary or the diary of a novel) The present article proposes a study of the journey into the imaginary writing of Mircea Eliade’s most important novel, or at least from the perspective of the Romanian writer, of his laborious novel, Noaptea de Sânziene (The Forbidden Forest). Corroborated with the exile, the travel into the novel writing becomes a real Sisif work, and achievements inevitably blend with failures. What really proves this study is the fact that writing a literary work represents more than writing at a desk, the author being emotionally involved in creating his characters, in shaping the settings, in illustrating the events. The narrator inevitably becomes a genuine Demiurge, who by use of his inner restlessness gives his creation, unconsciously, the same emotions. The beauty and the satisfaction of his creation is brought about by the end and by discovering the fact that the characters do not move in the “brownian” manner, but they all converge towards the same point, that of accomplishment and perfection of the travel.
Keywords: travel, social, ergography, Eliade, sacred.
Rezumat: Articolul de faţǎ propune un studiu asupra cǎlǎtoriei în imaginarul scrierii celui mai important roman al lui Mircea Eliade, sau cel puţin din perspectiva scriitorului român, a celui mai muncit roman al sǎu, Noaptea de Sânziene. Coroboratǎ cu exilul, cǎlătoria în scrierea romanului devine o realǎ muncǎ de Sisif, iar reuşitele se împletesc inevitabil cu eşecul. Ceea ce demonstreazǎ acest studiu este faptul cǎ scrierea unei opere literare presupune mai mult decât lucrul la masǎ, autorul implicându-se afectiv în crearea personajelor, în conturarea cadrelor, în prezentarea evenimentelor. Prozatorul devine un veritabil demiurg, care prin neliniştile sale sufleteşti imprimǎ creaţiei într-o manierǎ inconştientǎ aceleaşi trǎiri. Frumuseţea şi satisfacţia creaţiei vin pe mǎsura finalitǎţii şi descoperirii faptului cǎ personajele nu se mişcǎ brownian, ci toate converg cǎtre acelaşi punct, acela al împlinirii şi desǎvârşirii cǎlǎtoriei.
Cuvinte-cheie: cǎlǎtorie, social, ergografie, Eliade, sacru.