Rezumat: Presa scrisă, televiziunea, radioul sunt instituții tradiționale, asociate mass-mediei, prin care se realizează comunicarea mediatică. Mesajele transmise prin mass-media sunt publice, adică receptate de întreaga populație, iar subiectele pe care le conține sunt de interes general, probleme cu impact asupra publicului. Mijloacele de comunicare în masă au o influență asupra publicului, de aceea se creează o persuadare a acestuia din dorința proprie de a consuma ceea ce primește în mod inconștient. Mass-media modelează opiniile publicului în legătură cu problemele principale cu care se confruntă societatea, dar totodată, problemele evidențiate în mass-media s-ar putea să nu fie cele mai importante în realitate. În prezent, cercetările asupra efectului de agendă sugerează că acesta acționează nu numai la nivelul problemelor, ci și la nivelul însușirilor acestor probleme. În funcție de interesele ce depășesc limitele informației de presă, media pot prezenta evenimente precum revoltele sau ieșirile în stradă fără a spune nimic despre substanța lor sau despre interesele și argumentele celor care sunt inițiatorii acțiunilor. Cu alte cuvinte, media pot aplana sau amplifica un eveniment. Pentru analiza imaginii „Roşia Montana” vom alege ca temă principală protestele organizate împotriva exploatării miniere de la Roșia Montană, localitate situată în munții Apuseni. Revoltele și ieșirile în stradă s-au desfășurat în mai multe orașe din România, simultan, însă obiectivul analizei de față este modul în care presa locală timișoreană s-a raportat la acțiunile organizate în Timişoara.