Conferențiari în plen
Program
Colocviul Internaţional Comunicare şi cultură în Romània europeană (CICCRE)
ediţia a VI-a, 16-17 iunie 2017, Universitatea de Vest din Timişoara
Canon cultural. Canon literar. Canon lingvistic
Apel la comunicări
Colocviul Internaţional Comunicare şi Cultură în Romània Europeană
CICCRE, ediţia a VI-a,
Universitatea de Vest din Timişoara (România), 16-17 iunie 2017,
cu tema
Canon cultural. Canon literar. Canon lingvistic
Romània conturează cu generozitate și oferă spre reflecție Europei (și nu numai) modele canonice, culturale, literare și lingvistice care se regăsesc sub forme artistice, comunicaționale și științifice diferite, la secole distanță, în contemporaneitatea imediată a lumii şi a artei romanice.
Organizatorii CICCRE propun participanților ediției a VI-a să reflecteze asupra problematicii axiologice, asupra asemănărilor şi deosebirilor între diferite tipuri de canon, precum și asupra felului în care acestea se oglindesc și sunt ilustrate în diferite literaturi, arte și limbi romanice.
Răspunsurile posibile la întrebarea care sunt cărțile cu adevărat bune și/sau bine scrise implică, dincolo de considerații teoretice, o listă de autori și texte alese în funcție de anumiți parametri. Această alegere presupune, în prealabil, un proces de selecție și unul de ierarhie ce se vor întotdeauna riguroase, deși o atare listă nu va fi niciodată epuizată, nici completă, nici măcar obiectivă, în ciuda eforturilor celor care își dau silința să o întocmească. Va exista întotdeauna ceva de adăugat sau ceva depășit care va trebui scos; e un perpetuum mobile. Definit ca invariantă axiologică, generatoare de valoare și emulație culturală și/sau literară, canonul aduce cu sine schimbarea paradigmei estetice și a orizontului de așteptare al publicului.
Originea ideii de nomenclatură autorizată a cărților (pentru a denumi și în acest fel canonul) este religioasă și comportă mai multe niveluri. Un sens primar al canonului ar trimite la corpusul ierarhizat de cărți din Sfânta Scriptură, care cuprind dogmele creștine, având un rol normativ pentru practica religioasă. În paralel, s-a conturat ideea necesității unui canon laic, derivat din cel religios, care să vizeze literatura/arta de sorginte non-creștină, însă de certă valoare. Canonul literar/artistic, înțeles în acest fel, comportă cel puțin trei aspecte legate de cele trei componente ale sale: artele frumoase, muzica și literatura. Lista canonică sau, mai simplu spus, canonul literar/lingvistic/artistic concret nu este un repertoriu neutru de autori și texte/norme de limbă/producții artistice, tot așa cum nu-l putem gândi ca blocaj sau fixare în limitele unui proiect inițial. Procesul de schimbare a canonului în câmpul artistic de orice gen are la bază relativitatea gustului care declanșează fie adevărate rupturi în plan estetic, fie comode armonizări cu spiritul epocii. Scopul este acela de a impune propriile invariante estetice care servesc drept criteriu pentru alegerea textelor / producțiilor artistice „capitale” (care să facă parte din canon). Intrările și ieșirile din canon nu sunt predictibile și nici totalmente explicabile (nici măcar la o analiză detaliată a canoanelor anterioare), deoarece ele urmează sau, din contră, rup total legăturile cu convențiile unei epoci. Este dificil de stabilit cu precizie care sunt implicațiile sociale și lingvistice ale unei paradigme estetice, dar este evident că trecerea de la un curent cultural la altul determină, într-o manieră manifestă sau obscură, o „bătălie canonică” mai mult sau mai puțin înverșunată, care vrea să impună un alt tip de valoare. Canonul estetic sau cultural – corpusul doctrinar unitar al unui curent – este rezultanta cea mai abstractă a tuturor tipurilor de canon (literar, lingvistic și artistic), deoarece acest concept se fundamentează pe un sistem general de principii teoretice după care o mișcare culturală sau un curent literar își trasează modelele/idealurile de urmat.
În domeniul lingvisticii şi, în special, al gramaticii, echivalentul canonului literar şi artistic se traduce prin ideea de normă sau regulă ca sistem de realizări obligatorii, dar şi ca model de urmat. Norma lingvistică este condiţionată în mare parte de contextul social şi politic dintr-un anumit moment istoric. Realizările concrete apar adesea ca un joc între impunere şi acceptare. Istoricul ideii de normă, de standardizare, diverse tipuri de norme sau reguli, abaterile de la acestea sau excepţiile, în lingvistică sau în procesul de predare a unei limbi, iată doar câteva sugestii pentru eventuale contribuţii.
Toţi cei interesați de canonicitate și de modele culturale, literare și lingvistice în spațiul Romàniei și legate de ideea de romanitate, cadre didactice, oameni de cultură, cercetători, doctoranzi, sunt invitaţi să propună comunicări în secţiunile colocviului: limba și literatura latină, limba și literatura română, limba română ca limbă străină, limba și literatura franceză, limba și literatura italiană, limba și literatura portugheză, limba și literatura spaniolă, didactica limbilor romanice, istorie și teologie, arte, muzică, teatru.
Organizatori și parteneri
Această manifestare științifică este organizată de Centrul de Studii Romanice din Timişoara (CSRT) de la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara, în parteneriat cu Universitatea din Szeged, Ungaria.
PREȘEDINTELE COLOCVIULUI
Conf.univ.dr. Valy Ceia
COMITETUL DE ORGANIZARE
Limba și literatura latină
Valy Ceia (valy.ceia@e-uvt.ro)
Limba română și Limba română ca limbă străină
Bogdan Țâra (tarabogdan@yahoo.fr)
Emina Căpălnăşan (astarteea@yahoo.com)
Literatura română
Dumitru Tucan (btucan@gmail.com)
Limba și literatura franceză
Ramona Maliţa (malita_ramona@yahoo.fr)
Mariana Pitar (pitarmariana@yahoo.fr)
Limba și literatura italiană
Mirela Boncea (bonceamirela@yahoo.it)
Silvia Paşcu (silvia_mandincea76@yahoo.com)
Limba și literatura portugheză
Iolanda Vasile (iolanda.vasile@gmail.com)
Veronica Manole (veronica.manole@gmail.com)
Limba și literatura spaniolă
Luminiţa Vleja (lumivleja@yahoo.com)
Istorie și teologie
Simona Regep (simonaregep@yahoo.com)
Călin Timoc (calintimoc@gmail.com)
Remus Feraru (remusferaru@yahoo.fr)
Arte
Iosif Mihailo (iosif.mihailo@yahoo.com)
Muzică
Mihaela Silvia Roşca (mihaelasilviarosca@gmail.com)
Teatru
Eleonora Ringler Pascu (eleonora.ringlerpascu@gmx.de)
Comitetul ştiinţific
Prof. univ. dr. Eugenia ARJOCA-IEREMIA, Universitatea de Vest din Timișoara, România
Prof. univ. dr. Florica BECHET, Universitatea din București, România
Prof. univ. dr. emerit Doina BENEA, Universitatea de Vest din Timișoara, România
Prof. univ. dr. Tibor BERTA, Universitatea din Szeged, Ungaria
Conf. univ. dr. Mirela BORCHIN, Universitatea de Vest din Timișoara, România
Prof. univ. dr. Jenny BRUMME, Universitatea « Pompeu Fabra », Barcelona, Spania
Prof. univ. dr. DHC Norberto CACCIAGLIA, Universitatea pentru Străini, Perugia, Italia
Prof. univ. dr. Giovanni CAPECCHI, Universitatea pentru Străini, Perugia, Italia
Prof. univ. dr. Ioana COSTA, Universitatea din București, România
Conf. univ. dr. Monica FEKETE, Universitatea « Babeş-Bolyai » Cluj-Napoca, România
Prof. univ. dr. HDR Katarzyna Gadomska, Universitatea Sileziană din Katowice, Polonia
Conf. univ. dr. Elena GHIȚĂ, Universitatea de Vest din Timișoara, România
Prof. univ. dr. José Manuel GONZALEZ CALVO, Universitatea Extremadura, Cáceres, Spania
Prof. univ. dr. HDR Ioan IOVAN, Universitatea de Vest din Timișoara, România
Prof. univ. dr. Coman LUPU, Universitatea din București, România
Prof. univ. dr. HDR Laszlo MARJANUCZ, Universitatea din Szeged, Ungaria
Prof. univ. dr. HDR Ileana OANCEA, Universitatea de Vest din Timișoara, România
Prof. univ. dr. Antonio PATRAȘ, Universitatea « Alexandru Ioan Cuza » din Iași, România
Prof. univ. dr. Lăcrămioara PETRESCU, Universitatea « Alexandru Ioan Cuza » din Iași, România
Prof. univ. dr. Elena PÎRVU, Universitatea din Craiova, România
Prof. univ. dr. Eleonora RINGLER PASCU, Universitatea de Vest din Timișoara, România Conf. univ. dr. Mihaela Silvia ROŞCA, Universitatea de Vest din Timișoara, România
Prof. univ. dr. Leonardo SARACENI, Institutul Superior de Muzică «Francesco Cilea», Castrovillari, Italia
Prof. univ. dr. Oana SĂLIŞTEANU, Universitatea din București, România
Lect. univ. dr. Andreea TELETIN, Universitatea din București, România
Prof. univ. dr. Maria ȚENCHEA, Universitatea de Vest din Timișoara, România
Conf. univ. dr. HDR Estelle Variot, Universitatea Aix-Marseille, AMU, Franța
Prof. univ. dr. Violeta ZONTE, Universitatea de Vest din Timișoara, România