Resorturile absurdului în teatrul lui Eugen Ionescu. O perspectivă lingvistică
Abstract: (The Resorts of the Absurd in the Works of Eugene Ionesco. A linguistic perspective) The reinvention of theatre as a theatre of the absurd by the Romanian playwright Eugene Ionesco was conducted, firstly, through language. With this in mind, it is significant that one of the central themes of Ionesco’s works is the difficult and impossible nature of human communication. The present paper aims to linguistically analyse some of Eugene Ionesco’s plays, with a distinct outlook towards absurd. The devaluation of language cannot be separated from the notion of absurd, which is expressed through diverse techniques, such as nonsense, contradiction, repetition, etc. The theatre promoted by Eugene Ionesco thus becomes a laboratory in which language is absolutely manifested as a free and creative activity, outgrowing its own limits, demonstrating EugeniuCoseriu’s view on “poetic language” – that within literature, language in its broad sense can develop with its full functionality.
Keywords: absurd, communication, Eugene Ionesco, Eugeniu Coşeriu, language, linguistics, theatre.
Rezumat: Reinventarea teatrului ca teatru al absurdului de către dramaturgul român Eugen Ionescu a fost realizată, într-o primă instanță, prin intermediul limbajului. În acest sens, este semnificativ faptul că una dintre temele centrale ale teatrului ionescian este aceea a dificultății și a imposibilității comunicării umane. Lucrarea de față propune o analiză din punct de vedere lingvistic a unor piese de teatru scrise de Eugen Ionescu, cu privire specială asupra absurdului. Devalorizarea limbajului nu poate fi separată de noțiunea de absurd, care este exprimată prin mecanisme diverse, cum ar fi nonsensul, contradicția, repetiția etc. Teatrul lui Eugen Ionescu se instituie, astfel, într-un laborator în care limbajul se manifestă în mod absolut ca activitate liberă și creatoare, depășindu-și limitele proprii, demonstrând concepția lui Eugeniu Coșeriu despre „limbajul poetic”, și anume aceea că în literatură, în sens larg, limbajul se desfășoară în deplina sa funcționalitate.
Cuvinte-cheie: absurd, comunicare, Eugen Ionescu, Eugeniu Coşeriu, limbaj, lingvistică, teatru.