Latinitatea în viziunea intelectualilor ardeleni ai secolului al XIX-lea
Abstract: (Latinity as seen by Transylvanian Intellectuals in the 19th century). Latinism has always been and continues to represent a defining element of Romanians’ identity and its relevance for the Transylvanian intellectuals of the 19th century was extremely significant. Alongside its utilisation as one of the most important instruments in differentiating oneself from the others, it also played a key role in the fight to obtain national rights. Facing the censorship enforced by the Austrian and Hungarian authorities, Romanian Transylvanians put up their best efforts in the attempt to use their solid linguistic knowledge in favour of their compatriots’ cultural development and against Magyarisation. Although drastically limited in expression by the legislation in force, the periodicals published in Romanian served these purposes, concomitantly ensuring a tight communication with Moldavians and Wallachians. Starting from these premises, the present study uses as sources press articles that appeared during the 19th century in four Transylvanian periodicals and shows that the Romanians’ Latin origins, origins that made them very proud, were often invoked when they solicited a treatment similar to the one given to the other nationalities from Transylvania. The language studies published by periodicals such as Organul luminării. Gazetă bisericească, politică şi literară, Albina, Gura satului and Albina Carpaţilor thus contributed to the Romanians’ cultural development, but also to the creation of a unitary literary language for the entire area inhabited by Romanians.
Keywords: Latinism, Transylvania, periodicals, Romanian language, 19th century.
Rezumat: Latinitatea a reprezentat mereu şi continuă să fie un element definitoriu al identităţii românilor, iar relevanţa ei pentru intelectualii transilvăneni ai secolului al XIX-lea a fost extrem de mare. Pe lângă utilizarea ei ca unul dintre instrumentele cele mai importante în diferenţierea faţă de cei din jur, ea a avut un rol cheie şi în lupta pentru obţinerea de drepturi naţionale. Înfruntând cenzura impusă de autorităţile austriece şi maghiare, ardelenii au făcut tot posibilul pentru a-şi folosi solidele cunoştinţe din domeniul limbii în favoarea dezvoltării culturale a conaţionalilor lor şi împotriva tentativelor de maghiarizare. Deşi drastic limitate în exprimare de legislaţia aflată în vigoare, publicaţiile în limba română au servit aceste scopuri, asigurând totodată şi o comunicare strânsă cu românii din Moldova şi Ţara Românească. Pornind de la aceste premise, prezentul studiu utilizează ca surse articole de presă apărute în secolul al XIX-lea în patru periodice din Transilvania şi arată că originile latine ale românilor, origini de care ardelenii erau foarte mândri, au fost des invocate atunci când se solicita un tratament similar celor de care se bucurau celelalte naţiuni din Transilvania. Studiile filologice publicate în paginile unor periodice precum Organul luminării. Gazetă bisericească, politică şi literară, Albina, Gura satului şi Albina Carpaţilor au contribuit astfel la dezvoltarea culturală a românilor, dar şi la crearea unei limbi literare unitare pentru întreg spaţiul locuit de aceştia.
Cuvinte-cheie: latinitate, Transilvania, publicaţii periodice, limba română, secolul al XIX-lea.
