Perspective culturale româneşti din Banatul sârbesc. Creaţie şi/sau identitate

Abstract: (Cultural Perspectives from the Serbian Banat. Creation and/or identity) Our intention is to disclose some of the cultural mechanisms of postmodernism, as related to the identity issues of the Romanian minority culture of Vojvodina, from the Serbian Banat. Today’s democratic culture has been founded on models that are often paradoxical: on the one hand, it appeals to the pluralism of the cultural discourses, but, on the other hand, it does not really encourage the principle of auctorial ‘diversity’, being mainly focused on the ‘multiplicity’ of folkloric facts, when a national minority is considered. Trying to escape ‘the terror of history’, within which a certain minority is ex-centric (when considered in relation to the history of the majority, which is central), Slavco Almăjan, an outstanding Romanian writer of this region and an essayist, pondering on the situation of the national minorities, views minority identity as being, almost exclusively, defined and supported by auctorial literary production. Today’s postmodern obsessive folkloric unionism cannot represent a stable model for maintaining and propagating true cultural, i.e. identity values. Instead, a minority culture should be analysed within the framework: author-overall culture, in which auctorial achievements are beyond the folkloric ones. This cultural model is viewed as the only means of escaping ethnical extinction, by assimilation within the majority culture. However, individual, creative expression within the minority community has been confronted with practical issues, related to its poor mass media coverage and reception, both within the Serbian and in the Romanian cultural framework. This paper tries to answer the question of what the key is for the survival of the Romanian minority nationality of Vojvodina today: mere folkloric cultural facts, or individual, auctorial creation.

Keywords: ethnic minority culture, Slavco Almăjan, cultural value, ideology, postmodernism

Rezumat: Lucrarea de faţă îşi propune să dezvăluie unele dintre mecanismele culturale prezente în postmodernism şi de corelare a acestora cu poziţia identitară a minorităţii naţionale româneşti din Voivodina, din Banatul Sârbesc. Cultura democraţiei de azi este fondată pe modele adeseori paradoxale: pe de o parte, ea apelează la pluralismul discursurilor culturale, dar, pe de altă parte, ea nu încurajează suficient principiul „diversităţii” auctoriale, fiind focusată în special pe „multiplicitatea” faptelor folclorice, atunci când e vorba de o minoritate naţională. Încercând să scape de „teroarea istoriei”, în cadrul căreia o minoritate este ex-centrică (dacă ea se priveşte prin prisma istoriei majoritare, care este centrală), Slavco Almăjan, scriitor şi eseist român remarcabil din această regiune, consideră că identitatea minoritară este, aproape exclusiv, definită şi susţinută de producţia literară auctorială. Unionismul folcloric obsesiv din postmodernism nu poate reprezenta un model stabil de menţinere şi propagare a adevăratelor valori culturale, adică identitare. În schimb, cultura unei minorităţi ar trebui analizată prin ecuaţia: autor-cultură în general, în care realizările auctoriale se află deasupra celor folclorice. Acest model cultural este văzut ca singurul mod de a evita extincţia etnică, prin asimilarea din cadrele culturii majoritare. Astăzi însă, expresia individuală, creativă a comunităţii minoritare se confruntă cu probleme practice, legate de mediatizarea şi receptarea sa atât în perimetrul cultural sârbesc, cât şi în cel românesc. Acest articol încearcă să răspundă la întrebarea care ar fi cheia supravieţuirii minorităţii naţionale româneşti din Voivodina de azi: prin fapte de cultură folclorice ori prin creaţie individuală, de autor.

Cuvinte-cheie: cultură minoritară, Slavco Almăjan, valoare culturală, ideologie, postmodernism