Sunt bibliotecile sustenabile în noua lume a științei deschise?
Abstract: (Are libraries sustainable in the new open science world?) The study regarding the behavior of researchers with respect to scientific literature analyses topics such as: the preference in obtaining electronic information, compared to the traditional way (printed), the preferred location when accessing electronic information (from within the university campus or from the outside), the type of preferred documents (book, scientific articles, conference proceedings etc), language preferences based on the user’s scientific profile. The respondents were invited to formulate requests of new services, for maximizing the effectiveness and efficiency of the digital documentation process, for increasing efficacy of access, search and refining of the information. We also investigated the knowledge stock regarding open science, Creative Commons licenses, article processing charge (APC), Plan S, the European regulations regarding open data, and continued with researching the acceptance level of switching from the pay-and-read model to the pay-and-publish model. Due to the fact that libraries are info-documentary entities directly involved in sustaining and promoting the new informational environment and the new publishing methods, the ways through which these objectives can be met were also analyzed, together with the roles of library and information science specialists in a world where terms such as online, electronic, digital define scientific documentation. The results of the study showed significant differences in the level of knowledge regarding the investigated concepts, as well as the need for involving university libraries in providing a suitable education for the acceptance of the new publishing methods.
Keywords: open science, open access, electronic scientific literature, info-documentary resources, university library.
Rezumat: Studiul referitor la comportamentul cercetătorilor față de literatura științifică analizează subiecte precum: preferința de a obține informația pe suport electronic în comparație cu suportul tradițional (tipărit), locul preferat de a accesa informația în format electronic (din interiorul sau exteriorul campusului universitar), tipul preferat de documente (cărți, articole științifice, lucrări ale conferințelor etc), limba de studiu preferată, bazate pe profilul științific al utilizatorului. Respondenții au fost invitați să formuleze solicitări pentru noi servicii pentru maximizarea eficacității și eficienței procesului de documentare în mediu digital, pentru creșterea eficacității accesului, căutării și rafinării informațiilor. De asemenea, am investigat cunoștințele privind știința deschisă, licențele Creative Commons, taxa de procesare a articolelor (APC), Planul S, reglementările europene privind datele deschise și am continuat cu cercetarea nivelului de acceptare a trecerii de la modelul pay-and-read la modelul read-and-publish. Deoarece bibliotecile sunt entități info-documentare implicate direct în susținerea și promovarea noului mediu informațional și a noilor metode de publicare, au fost analizate și modalitățile prin care aceste obiective pot fi îndeplinite, împreună cu rolul specialiștilor în științele informării și documentării, într-o lume în care termeni precum online, electronic, digital definesc documentarea științifică. Rezultatele studiului au arătat diferențe semnificative în nivelul de cunoștințe referitor la conceptele investigate, precum și necesitatea implicării bibliotecilor universitare în furnizarea unei educații adecvate pentru acceptarea noilor metode de publicare.
Cuvinte-cheie: știință deschisă, acces deschis, literatură științifică electronică, resurse de informare și documentare, bibliotecă universitară.
