Universitatea de Stat din Moldova
Basarabia: un nume de frontieră între imperii și identități
Rezumat: Comunicarea urmărește istoria denumirii „Basarabia” din Evul Mediu până în epoca post-sovietică, pentru a evidenția modul în care un toponim de frontieră a fost încărcat succesiv cu semnificații politice, identitare și simbolice. Inițial legat de dinastia Basarabilor și folosit în sursele externe ca nume al Țării Românești, termenul coboară treptat spre gurile Dunării și se fixează, în secolele XV–XVIII, asupra sudului Moldovei (Bugeacul), ca desemnare regională limitată. Momentul de cotitură îl reprezintă 1812, când Imperiul Rus anexează teritoriul dintre Prut și Nistru și extinde deliberat denumirea „Basarabia” la întreaga provincie nou creată, mascând raptul unei jumătăți din Moldova și inaugurând o politică de separare identitară față de spațiul românesc. Secolul XX aduce o nouă stratificare: Basarabia devine provincie a României Mari, apoi teritoriu „eliberat” și șters din vocabularul oficial sovietic, pentru a fi reactivat după 1989 ca reper de memorie, identitate și revendicare.Comunicarea arată cum disputa asupra numelui reflectă, de fapt, confruntări mai largi privind frontierele, suveranitatea și apartenența în Europa de Est.
Cuvinte‑cheie: Basarabia, Imperiu rus, Moldova / România, Identitate și memorie, Istorie politică
Bessarabia: A Borderland Name Between Empires and Identities
Abstract: The article traces the history of the name “Bessarabia” from the Middle Ages to the post‑Soviet era, in order to show how a borderland toponym has been successively loaded with political, identity‑related, and symbolic meanings. Initially connected to the Basarab dynasty and used in external sources as a designation for Wallachia, the term gradually shifts towards the Danube mouths and, between the fifteenth and eighteenth centuries, comes to denote the southern part of Moldavia (the Budjak) as a limited regional label. The turning point is 1812, when the Russian Empire annexes the territory between the Prut and the Dniester and deliberately extends the name “Bessarabia” to the entire new province, masking the seizure of half of Moldavia and inaugurating a policy of identity separation from the Romanian space. In the twentieth century, Bessarabia becomes first a province of Greater Romania, then a “liberated” territory erased from Soviet official vocabulary, before being re‑activated after 1989 as a key marker of memory, identity, and political claim. The study argues that the dispute over the name mirrors broader conflicts over borders, sovereignty, and belonging in Eastern Europe.
Keywords: Bessarabia, Russian Empire, Moldavia / Romania, Identity and memory, Political history
Igor Șarov este prim‑prorector pentru dezvoltare strategică și parteneriate la Universitatea de Stat din Moldova, fost ministru al Educației Culturii și Cercetării al Republcii Moldova (2020), rector al Universității de Stat din Moldova (2021-2026), istoric specializat în istoria modernă și contemporană a spațiului românesc și a politicilor imperiale în Europa de Est. Activitatea sa științifică vizează istoria Basarabiei, evoluția conceptelor politico‑teritoriale dintre Prut și Nistru și relația dintre memorie, identitate și putere în secolele XIX–XX. A fost membru al Comisiei prezidențiale pentru studierea și aprecierea regimului totalitar communist (2011). A participat la numeroase conferințe internaționale și este implicat în proiecte instituționale și parteneriate academice care consolidează profilul european al Universității de Stat din Moldova.
