Biografia ca linșaj – cazul politicianului Cleon în Viețile paralele ale lui Plutarh
Abstract: (Biography as lynching - the case of the politician Cleon in Plutarch's Parallel Lives) Few personalities in Antiquity had a biography in the true sense of the word. For many others we can create a biography from literary testimonies, subjective of course, always to be judged critically and in context, trying each time to infer the reasons why a personality is presented in one way or another and how they actually were. A textbook case of a politician whom the sources portray in a much harsher light than he probably was, is Cleon, the politician who succeeded Pericles as ruler of Athens in the early part of the Peloponnesian War. Despite his reputation for objectivity, Thucydides presents him in negative tones, contrasting him with the more moderate Pericles. Around the same time, Aristophanes practically lynches him in his earliest surviving comedies, the Acharnians, and especially in the Knights. Plutarch, in the Lives of Pericles and Nikias, takes up the information given by the classical authors, to which are added numerous other sources now lost. The paper aims to show how we can try to distinguish between slanderous and true testimonies, taking the case of Cleon as an example, and how we can draw a biography perhaps closer to the truth than the one offered by the surviving literary sources from Antiquity. But we start, ὕστερον πρότερον, from the Lives of Plutarch and try to verify the information by going back in time to the classical authors.
Keywords: Cleon, Plutarch, biography, Thucydides, Aristophanes.
Rezumat: Puține personalități ale Antichității au avut parte de o biografie în adevăratul sens al cuvântului. Pentru multe altele putem noi crea o biografie din mărturiile literare, desigur subiective, de judecat mereu critic și în context, încercând de fiecare dată să intuim motivele pentru care o personalitate este prezentată într-un fel sau altul și cum va fi fost ea în realitate. Un caz școală de om politic pe care sursele îl prezintă într-o lumină mult mai aspră decât a fost probabil în realitate este Cleon, politicianul care i-a urmat lui Pericles la conducerea Athenei în prima parte a Războiului Peloponesiac. În ciuda reputației de obiectivitate, Thucydides îl prezintă în tușe negative, contrapunându-l mai moderatului Pericles. În aceeași perioadă Aristophan îl linșează practic în primele sale comedii păstrate, Acharnienii și, mai ales, în Cavalerii. Plutarh, în Viețile lui Pericles și Nikias, reia informațiile oferite de autorii clasici, la care se adaugă numeroase alte surse astăzi pierdute. Cercetarea se constituie într-o încercare de a distinge mărturiile calomnioase de cele adevărate, luând ca model cazul lui Cleon, și propune o metodă de a schița o biografie poate mai apropiată de adevăr decât cea oferită de sursele literare care au supraviețuit din Antichitate. Plecăm însă, ὕστερον πρότερον, de la Viețile lui Plutarch și încercăm să verificăm informațiile întorcându-ne în timp la autorii clasici.
Cuvinte-cheie: Cleon, Plutarh, biografie, Tucidide, Aristofan.