Ambivalenţa lingvistică în creaţia Hertei Müller
Abstract: (Linguistic Ambivalence in Herta Müller’s Creation) The paper focuses on the status of the German writers from Romania, before and after 1989, and their complex relationships with the Romanian literature and culture. It also questions the Romanian-German writers’ literary identity from a national and cultural perspective. Although the popular definition of a national literature generally associates it with a national language (the language of the ethnic majority), the so-called minority literature of the German writers from Romania challenges this definition. The theorists, the literary critics, and even the authors involved in the dispute offer contradictory opinions on the subject, thus confirming the ambiguous position these writers hold in the intermediary space encompassing both the German and the Romanian cultures. The paper analyses further the cultural connections between the Romanian and the German-Romanian writers (mainly during the Communist period). A short survey of the status granted to the German-Romanian writers in the literary histories and dictionaries of the Romanian literature throughout the last decades completes a comprehensive image of a literature that challenges the traditional, language-centred definition of a national literature.
Keywords: Romanian-German, literature, nation, literary history, affiliation.
Rezumat: Lucrarea de faţă se concentrează asupra statutului scriitorilor germani din România de dinainte şi de după 1989 şi asupra complexei relaţii a acestora cu literatura şi cultura română. De asemenea, ea analizează identitatea literară a scriitorilor româno-germani dintr-o perspectivă naţională şi culturală. Deşi definiţia populară a literaturii naţionale o asociază în general cu o limbă naţională (limba etniei majoritare), aşa-numita literatură minoritară a scriitorilor germani din România pune sub interogaţie respectiva definiţie. Teoreticienii şi criticii literari, ba chiar şi scriitorii implicaţi în polemică avansează opinii contradictorii asupra subiectului, confirmând astfel poziţia ambiguă pe care o deţin aceşti autori în spaţiul intermediar ce include atât cultura germană, cât şi pe cea română. Lucrarea mai analizează şi conexiunile culturale dintre scriitorii români şi cei româno-germani (în special în perioada comunistă). O scurtă trecere în revistă a statutului atribuit scriitorilor româno-germani în istoriile literare şi dicţionarele de literatură română din ultimele decenii completează o imagine cuprinzătoare asupra unei literaturi ce pune la încercare definiţia tradiţională, centrată pe limbă, a literaturii naţionale.
Cuvinte-cheie: româno-german, literatură, naţiune, istorie literară, apartenenţă.
