Lexicografia filosofică – un concept nou. Câteva însemnări

Abstract: (Philosophical lexicography – a new concept. A few notes) We are trying to prove, in this paper, that philosophical lexicography is a new concept. Dictionaries of philosophical terms, published especially in the last two decades, in the Romanian space, have not benefited from an adequate reception. Some are limited to an unrepresentative period from the creation of an author. For a better understanding of the philosophical vision, which is specific to a certain thinker, a sequel of these dictionaries, targeting the entire work of the philosopher, would be welcome. The authors considered, so far, in these particular researches, were, in our country, Lucian Blaga, D. D. Roșca, Mircea Eliade and Emil Cioran. In France, for example, there have been, for some time, dictionaries of this type, related to the thinking of the great philosophers, not necessarily French. In the scheme of large-scale philosophical lexicography, it is included an impressive palette of universal systems of thought, from antiquity to the present day. Aristotle, Plato, Descartes, Schelling, Schopenhauer, Kant, Nietzsche, Spinoza, Heidegger, Foucault, Derrida and many others have their dictionaries. There are, in this regard, publishing houses that have created special collections. Thus, philosophical lexicography suggests ways to get acquainted with terminological nuclei, with those semantic, essential mechanisms of understanding a philosophy. It allows, among other things, if we refer to the European space, the comparison of concepts, types of lexicon, innovative approaches, in the wide field of knowledge, finding affinities or discrepancies between philosophical systems that marked the culture of humanity.

Keywords: lexicography, philosophy, philosophical lexicography, definitions, concepts.

Rezumat: Încercăm să demonstrăm, în această lucrare, că lexicografia filosofică este un concept nou. Dicționarele de termeni filosofici, apărute mai cu seamă în ultimele două decenii, în spațiul românesc, nu au beneficiat de o receptare adecvată. Unele se opresc doar la o perioadă restrânsă, nereprezentativă, din creația unui autor. Pentru o mai bună înțelegere a viziunii filosofice, proprii unui anumit gânditor, o continuare a lor, care să vizeze întreaga operă, ar fi binevenită. Autorii luați în considerare, până acum, în aceste cercetări punctuale, au fost, la noi, Lucian Blaga, D. D. Roșca, Mircea Eliade și Emil Cioran. În Franța, spre exemplu, există, de ceva vreme, dicționare de acest tip, aferente gândirii marilor filosofi, nu neapărat francezi. Este cuprinsă, în schema lexicografiei filosofice de anvergură, o paletă impresionantă a sistemelor de gândire universale, din antichitate până în zilele noastre. Aristotel, Platon, Descartes, Schelling, Schopenhauer, Kant, Nietzsche, Spinoza, Heidegger, Foucault, Derrida și mulți alții își au dicționarele lor. Există, în acest sens, edituri care au creat colecții speciale. Astfel, lexicografia filosofică propune modalități de familiarizare cu nuclee terminologice, cu acele mecanisme semantice, esențiale, de înțelegere a unei filosofii. Permite, printre altele, dacă ne referim la spațiul european, compararea unor concepții, a unor tipuri de lexic, a unor abordări novatoare, în câmpul extins, al cunoașterii, aflarea unor afinități sau a unor discordanțe între sisteme filosofice care au marcat cultura umanității.

Cuvinte-cheie: lexicografie, filosofie, lexicografie filosofică, definiții, concepte.

Sectiune
Limba şi literatura română
Pagina
211
DOI
10.35923/QR.09.01.17