Cutia de rezonanță a cuvintelor

Abstract: (The sounding box of words): In this work, we will focus on some lexical and semantic details that convert language units into complex, unique universes to explore. Bărăgănist, for example, with the plural bărăgănişti, a term not recorded in the lexicographic works, is, in Romanian, a noun formed from the toponym Bărăgan. It sends, transparently, for those who know the history of the Romanian people, to events that took place on Pentecost, on June 17-18, 1951, when thousands of people were deported to the Bărăgan plains. Therefore, bărăgănist, connected to a painful reality, from a Stalinist Romania, contains a historical ”burden”. The bărăgănist gets confused with and is, at the same time, different from the inhabitant of that space, from the native. The suffix -ist, therefore, is not just an indication of belonging to that territory. Productive in current Romanian, it is attached to different themes and allows the creation of words that will later be integrated into literary or non-literary stylistic registers. In this sense, we can exemplify various lexical formations, such as: collectivistheirupistintegralistminciunistnavetiststahanovist, trombonist etc. Many of these are recent creations. Tudor Arghezi transforms the toponym Bărăgan, in one of his tablets, published in the journal „Bilete de papagal”, into a common name, using it in an original syntagm, bărăgane de valuri, a possible contextual synonym for depărtări or spațiu deschis.

KeywordsBărăgan, lexis, derivation, suffix, semantics.

Rezumat: În această lucrare, ne vom fixa atenția asupra unor detalii de ordin lexical și semantic, care fac din unitățile de limbă universuri de explorat, complexe, unice. Bărăgănist, spre exemplu, cu pluralul bărăgăniști, termen neconsemnat în lucrările lexicografice, este, în limba română, un substantiv format de la toponimul Bărăgan. Trimite, în mod transparent, pentru cine cunoaște istoria poporului român, la evenimentele petrecute de Rusalii, în 17-18 iunie 1951, când mii de persoane au fost deportate în câmpiile Bărăganului. Așadar, bărăgănist, conectat la o realitate dureroasă, dintr-o Românie stalinistă, conține o „povară” istorică. Bărăgănistul se confundă cu și e, în același timp, diferit de locuitorul acelui spațiu, de băștinaș. Sufixul -ist, prin urmare, nu este doar un indice al apartenenței la acel ținut. Productiv în româna actuală, se atașează la teme diferite și permite crearea de cuvinte care vor fi integrate ulterior în registre stilistice literare sau nonliterare. În acest sens, stau mărturie formații lexicale variate, de tipul: colectivistheirupist, integralistminciunistnavetiststahanovist, trombonist etc. Multe dintre acestea sunt creații recente. Tudor Arghezi transformă toponimul Bărăgan, într-una dintre tabletele sale, publicate în revista „Bilete de papagal”, în nume comun, utilizându-l într-o sintagmă nominală inedită, bărăgane de valuri, un posibil sinonim contextual pentru depărtări ori spațiu deschis.

Cuvinte-cheie: Bărăgan, lexic, derivare, sufix, semantică.

Sectiune
Limba şi literatura română
Pagina
236
DOI
10.35923/QR.11.01.18