Familia lexicală a verbului a răpi în lirica lui Traian Dorz
Abstract: (The semantic field of the verb a răpi in Traian Dorz’s Poetry) The current paper’s objective is to consider the stylistic values of terms belonging to the semantic field of the verb a răpi, highlighting their role in creating the lyrical frame of Traian Dorz – a contemporary Romanian poet, unfortunately a less studied one, author of thousands of poems with mystical approach and of many volumes with memoirs and religious meditation. We will have in view the fact that some lexemes like a răpi, răpire, răpit trigger (often, paradoxically, given the fact that we talk about mystical-religious poems) mostly positive connotations (used in surprising lexical combinations), illustrated through the means of other words like a fermeca, a vrăji, a încânta and their derivatives. Moreover, in several situations, in the structure of the same poem, the above-mentioned terms are use alternatively; thus being created authentic contextual equivalencies between these and others that have figurative meanings. Beyond the simple usage of certain meanings – more or less known – the presence of such terms in Traian Dorz’s lyric emphasizes the author’s artistic belief, his vision of life and Divinity, of the unique relation between man and Creator – idea which represents the pillar of the entire lyrical message of the Romanian poet.
Keywords: derivation, Lexicology, Semantics, Stylistics, Mystical-Religious Poetry.
Rezumat: Lucrarea noastră îşi propune să ia în discuţie semnificaţiile unor termeni din familia lexicală a verbului a răpi, semnalând rolul lor în configurarea universului liric al lui Traian Dorz – un poet român contemporan, din păcate mai puţin studiat, autor a mii de poezii de factură mistică, precum şi a numeroase volume de memorii şi meditaţii religioase. Vom avea în vedere faptul că lexeme precum a răpi, răpire, răpit antrenează (adesea în mod paradoxal – dat fiind faptul că discutăm despre creaţii lirice mistico-religioase) mai ales accepţii conotate pozitiv (actualizate în combinaţii lexicale surprinzătoare), ilustrate şi prin intermediul altor cuvinte din acelaşi câmp semantic, cum sunt, de pildă, a fermeca, a vrăji sau a încânta şi derivatele corespunzătoare lor. Mai mult decât atât, în numeroase situaţii, în structura uneia şi aceleiaşi poezii, termenii menţionaţi sunt întrebuinţaţi alternativ, creându-se veritabile sinonimii contextuale între aceştia şi alţii, utilizaţi cu sensuri figurate. Dincolo de simpla actualizare a unor semnificaţii mai mult sau mai puţin cunoscute, ocurenţele unor asemenea elemente lexicale în lirica lui Traian Dorz pun în lumină aspecte referitoare la crezul artistic al autorului, la concepţia sa despre viaţă şi despre Divinitate, la unicitatea relaţiei dintre om şi Creator – idee pe care mizează, de altfel, întregul mesaj liric al acestui poet român.
Cuvinte-cheie: derivare, lexicologie, semantică, stilistică, poezie mistico-religioasă.
