Paparuda în Valea Almăjului, jud. Caraş-Severin

Abstract: (Paparuda in Almăj Valley, Caraş-Severin County). The aim of this study is to examine a few aspects related to paparuda, considered by specialists to appertain to the category of customs with no fixed date in the calendar year, referring to its manifestation in Almăj Valley, Caraş-Severin County. This magical practice of invocation for rain during the drought, also noun as Păpărugă, Dodoloaie, Mămăruţă, involves disguising a person (girl, pregnant woman, man), "adorned" with green branches (usually, danewort branches), who, along with a procession singing a specific text (sometimes accompanied by a hopping dance), go from house to house on the village’s streets, where she is wetted with water (an action which is a characteristic of agrarian habits). In some settlements, the practice of going to every household doesn’t exist, the ritual taking place at the crossroads. To note that the entire ceremonial – the troop accompanying "paparuda", the specific game (in some corners), the wish for abundance at the end of the event, the rewarding of the performers with different gifts etc. – presents similarities with the caroling custom, and this is the reason why some specialists set the texts implicate in this custom in the category of summer carols; because they belong to traditional oral culture, they know a number of variants, fact once met also in the area above-mentioned. Nowadays, this tradition is not practiced anymore, and the ritualistic songs associated with it are only partially known, especially by old people.

Keywords: custom, traditional culture, Almăj Valley, ceremonial text, symbol.

Rezumat: Lucrarea de faţă îşi propune să ia în discuţie câteva aspecte privind paparuda, încadrată de specialişti în categoria obiceiurilor fără dată fixă din anul calendaristic, cu referire la manifestarea ei în Valea Almăjului, judeţul Caraş-Severin. Această practică magică de invocare a ploii pe timp de secetă, cunoscută şi sub numele de Păpărugă, Dodoloaie, Mămăruţă, presupune deghizarea unei persoane (fată, femeie însărcinată, bărbat), „împodobită” cu ramuri verzi (de regulă, ramuri de boz), care, împreună cu un alai ce cântă un text specific (uneori, însoţit de un dans săltăreţ), colindă din casă în casă ori pe străzile satului, unde este udată cu apă (acţiune caracteristică obiceiurilor de tip agrar). În anumite aşezări, nu exista practica de a merge la fiecare gospodărie, ci ritualul avea loc la răscrucea drumurilor. De semnalat că întregul ceremonial – ceata care însoţeşte „paparuda”, jocul specific (în unele părţi), urarea de belşug din finalul manifestării, răsplătirea actanţilor cu diferite daruri etc. – prezintă similitudini cu obiceiul colindatului, motiv pentru care unii specialişti încadrează textele implicate în această datină în categoria colindelor de vară; deoarece aparţin culturii tradiţionale orale, ele cunosc o serie de variante, fapt întâlnit odinioară şi în arealul menţionat. La ora actuală, această datină nu mai este practicată, iar cântecele rituale aferente ei mai sunt cunoscute doar parţial, îndeosebi de persoanele vârstnice.

Cuvinte-cheie: obicei, cultură tradiţională, Valea Almăjului, text ceremonial, simbol.

Sectiune
Limba şi literatura română
Pagina
261