Visul celtic și visul românesc: thanatofilia eroică

Abstract: (The Celtic Dream and The Romanian Dream: the Heroic Thanatophilia) This paper aims to show some obvious, but subtle correspondences and interferences between the everlasting dreams of chivalry, which have crossed the European cultures. This type of dream, involving strength, love, faith, devotion and readiness to die for a noble cause, proves to be essential for Eugen Dorcescu’s poiesis. Both his poetry and prose are based upon the Celtic dream that provides prolific perspectives as a pattern of distinguished manhood. In broad lines, this is the matrix of Eugen Dorcescu’s work. All dreams of elation developed in poems or in fairy-tales lead back in time, reinforcing the Celtic dream. For instance, the strong and painful feeling of exile experienced by the writer in his own homeland makes him dig deep in the layers of oblivion in order to find where his roots are. Arch-remembrance helps him go beyond the usual limits. Darkness, mist, labyrinth, depths etc. bring to light his own ancestral avatar: the Knight. ”Heading westwards”, he reaches the Celtic symbols of love, power and sacrifice in the person of Lancelot. The novel about The Knights of the Round Table supports the resurrection of the Celtic dream and the parallel development of the Romanian dream of chivalry, which equally mean nobility and ultimate sacrifice in the name of love. The Knight’s life is worth to be given either for his Lady (see The Arch-remembrance) or for his Lord/for God Himself (see The Saint John’s Knight). In Eugen Dorcescu’s fantastic prose, some Romanian knights, among whom Barbă-Cot is the writer’s alter-ego, are simply Lancelot’s partners. They are always ready to die for him, since they are united in the same dream, although separated in history. The utmost devotion takes the form of the heroic thanatophilia. The calling of nobility, in life and death, is a sign of dignity and value.

Keywords: arch-remembrance, interference, avatar, Knight, heroic thanatophilia

Rezumat: Această lucrare, intitulată Visul celtic și visul românesc: thanatofilia eroică, urmărește să evidențieze subtilele corespondențe și interferențe dintre nemuritoarele vise de cavalerism, care au traversat culturile europene. Acest tip de vise, care implică putere, dragoste, credință și o devoțiune mergând până la punerea vieții în slujba unei cauze nobile, se dovedește a fi esențial pentru poiesisul dorcescian. Atât poezia, cât și proza lui Eugen Dorcescu se întemeiază pe visul celtic, care deschide perspective prolifice pentru o distinsă masculinitate. În linii mari, visul celtic se dovedește a fi matricea operei sale. Toate visele elevate din poemele și din povestirile fantastice (feerice) ne întorc în timp, revigorând visul celtic. De exemplu, puternicul și durerosul sentiment al exilului în propria țară îl determină pe scriitor să sondeze în depunerile sale de uitare până în punctul în care își poate găsi adevăratele rădăcini. Arhi-amintirea îl ajută să treacă de obișnuitele limite spațio-temporale. Negura, ceața, labirinturile, abisurile etc. aduc la lumină avatarul său ancestral: Cavalerul. „Înaintând mereu către apus”, el descoperă simbolurile celtice ale dragostei, ale devoțiunii și ale puterii de sacrificiu în persoana lui Lancelot. Și Romanele Mesei rotunde îl sprijină în resurecția visului celtic și în dezvoltarea paralelă a unui vis românesc al cavalerismului, cele două vise însemnând, în aceeași măsură, noblețe și sacrificiu suprem în numele dragostei. Cavalerul își dă viața pentru Doamna sa (v. O arhi-amintire) sau pentru stăpânul său, care poate fi Însuși Dumnezeu (v. Ioanitul). În proza fantastică a lui Eugen Dorcescu, câțiva cavaleri români, printre care se află și Barbă-Cot, alter-ego al autorului, sunt, pur și simplu, tovarășii lui Lancelot. Ei sunt oricând gata să moară pentru el, din moment ce îi unește același vis, chiar dacă istoria îi desparte. Forma cea mai înaltă a devoțiunii este thanatofilia eroică. Nobila chemare, în viață și în moarte, e un semn al excelenței, implicit, și al valorii estetice.

Cuvinte-cheie: arhi-amintire, interferență, avatar, Cavaler, thanatofilie eroică