Termeni cu sensuri diferite de cele actuale în textul liturghiilor. Analiză comparativă între Liturghierul lui Antim Ivireanul și cel de la Chișinău (1815)
Abstract: (Terms with meanings and forms different from the current ones in the text of the liturgies. Comparative analysis between the Liturgy of Antim Ivireanul and the one in Chisinau (1815)) We propose in this study a comparative analysis of the terms with meanings different from the current ones. The two supporting texts used are the Missal of Chisinau (1815) and that of Antim Ivireanul, with references also to the Missal in use today. The essential role that Antim's Liturgy played in the realization of the one in Bessarabia is indisputable, the Antimian text being considered by specialists as the prototype in the editing of the Romanian Liturgy. Beyond the elements common to the two liturgies, we can see lexically specific elements that individualize the first liturgical text in Romanian made under tsarist domination, because historically Bessarabia was annexed by the Tsarist Empire of 1813. In our analysis we will consider two categories of terms: those inherited from Latin, respectively those formed in the field of the Romanian language. However, broadly speaking, both liturgies retain common terms, emphasizing a fundamental element of identity of the liturgical variety in the Romanian language, namely, the conservative aspect of the religious style in written form. Through this refractory attitude towards linguistic innovation, in the case of the religious style, continuity is ensured at the level of liturgical texts, being maintained a certain tradition of the realization of the religious text.
Keywords: different meaning, inherited term, Romanian language, identity of religious style.
Rezumat: Ne propunem în acest studiu o analiză comparativă a termenilor care au sensuri diferite de cele actuale. Cele două texte suport utilizate sunt Liturghierul de la Chișinău (1815) și cel al lui Antim Ivireanul, cu referințe și la Liturghierul aflat în uz astăzi. Rolul esențial pe care Liturghierul lui Antim l-a avut în realizarea celui din Basarabia este de necontestat, textul antimian fiind considerat de către specialiști prototipul în editarea Liturghierului românesc. Dincolo de elementele comune celor două liturghiere, putem observa în plan lexical elemente specifice care individualizează primul text liturgic în limba română realizat sub dominație țaristă, căci în plan istoric Basarabia era anexată Imperiul Țarist din 1813. În analiza noastră vom avea în vedere două categorii de termeni: cei moșteniți din latină, respectiv cei formați pe terenul limbii române. Totuși, în linii mari, ambele liturghiere păstrează termeni comuni, subliniindu-se un element fundamental de identitate a varietății liturgice în limba română, și anume, aspectul conservator al stilului bisericesc în forma scrisă. Prin această atitudine refractară față de inovația lingvistică, se asigură, în cazul stilului bisericesc, continuitatea la nivelul textelor liturgice, fiind menținută o anumită tradiție a realizării textului bisericesc.
Cuvinte-cheie: sens diferit, termen moștenit, limba română, identitatea stilului bisericesc.
