Metode, strategii și reprezentări identitare în învățarea limbii române de către studenții francezi din România

Abstract: (Methods, strategies and representations of identity in learning Romanian by French students in Romania) The French students at ''Iuliu Hațieganu'' University of Medicine and Pharmacy, Cluj-Napoca shape not only a predefined learning group, but also a genuine socio-cultural community - a temporary one, that's true - on the one hand representative for the foreign students communities, on the other hand with unique features. They acquire Romanian for educational purposes, but learning involves more than purely linguistic or metalinguistic skills. It implies the dimensions of culture, interaction and identity, equally involved in the process of assuming the language of study. We have put in practice and analyzed a questionnaire which enables us to observe and interpret the linguistic behavior and the learning strategies of the new language, from the point of view of the main actors. The relationship between the first language and the target language is equivocal: recognition by reclaiming the belonging to the group of Romanic languages and failure of the coherency in receiving and producing messages, through an inevitable specific difference. The linguistic compensatory strategies, the decryption of the cultural imaginary, the negotiation of the identity clichés, all these are useful tools in the process of learning Romanian as required language by the French medical students. Apart from the pragmatic interest when learning a new language, there is the unfolding and the adjustment of the portrait of the Romanian identity, which, like a two-sided mirror, reflects the image of the French identity to its own observer.

Keywords: foreign languages, learning strategies, linguistic and nonlinguistic skills, identitary portrait, cultural imaginary. 

Rezumat: Studenții francezi de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj alcătuiesc nu doar un grup didactic predefinit, ci și o veritabilă comunitate socioculturală – e adevărat, temporară – pe de o parte reprezentativă pentru comunitățile studențești străine, pe de altă parte cu particularități inconfundabile. Ei achiziționează româna în scop educativ, dar procesul de învățare implică mai multe competențe decât cele strict lingvistice sau metalingvistice. E vorba de dimensiunile culturală, interacțională și identitară, implicate în egală măsură în procesul de asumare a limbii de studiu. Am aplicat și am interpretat un chestionar care va permite observarea și analizarea comportamentului lingvistic și ale strategiilor de învățare a noii limbi, din chiar punctul de vedere al actorilor principali. Relația dintre limba maternă și limba țintă e una echivocă, de recunoaștere parțială prin reclamarea apartenenței la grupul de limbi romanice și de ratare a coerenței în receptarea și producerea mesajelor prin diferența specifică inevitabilă. Strategiile lingvistice compensative, decriptarea imaginarului cultural, negocierea clișeelor de percepție identitară sunt instrumente utile în demersul de asumare a românei ca limbă necesară de către studenții mediciniști francezi. Dincolo de miza pragmatică a învățării unei limbi noi, se construiește și ajustează un portret identitar al românilor, care însă întoarce, ca o oglindă cu două fețe, o imagine identitară proprie spre observatorul francez.

Cuvinte cheie: reprezentări sociale, interculturalitate, portret identitar, competențe lingvistice, mobilităţi de studiu