Marginalitate şi europenism în proza lui Alexandru Vona

Abstract: (Peripheral and European Layers in Alexandru Vona’s Novel) After he had settled in Paris in 1947, Alexandru Vona (according to the Romanian documents, Alberto Enrique Samuel y Mayer, born in a family whose members were Spanish jews), could have seen his novel published, but the translation made by Claude Sernet (Mihail Cosma) was inadequate. Fragments from the Romanian manuscript were issued in some literary magazines many decades later, in the early 90’s. Mirrored in translations and accompanied by a significant prize, an increasing interest was shown soon after the outlaw’s novel had been brought out. The paper attempts to look at a novel focused on precariouness, contrast and gliding between past and present time, memory and unfolding dreams, or mythical and residual layers. There is a deliberately abstruse dimension in Vona’s novel, which baffles the reader for the very reason that, beyond its authenticism that has turned fantasy into a hybrid reality, a continuous restructuring of identity, social bridges and narrative deployment come into sight.

Keywords: consciousness, dissolution, reconstruction, metamorphosis, the Non-shareable

Rezumat: După ce s-a stabilit la Paris, în 1947, Alexandru Vona (potrivit actelor româneşti, Alberto Enrique Samuel y Mayer – născut într-o familie de evrei spanioli marrani) şi-ar fi putut vedea romanul publicat, dar traducerea lui Claude Sernet (Mihail Cosma) a fost deplorabilă. Manuscrisul românesc rămăsese la Ovidiu Constantinescu care, după 1990, l-a trimis la Editura Cartea Românească. Imediat după apariţie, romanul a fost tradus în mai multe limbi şi distins cu Premiul Internaţional al Uniunii Latine (1995). Lucrarea îşi propune să readucă în atenţie o proză a indeterminărilor, a contrastelor şi confluenţelor dintre trecut şi prezent, memorie şi vis, mitic şi rezidual. Situat de exegeţi în descendenţa paginilor lui Proust şi Kafka ori în proximitatea lui Max Blecher, roman al deplierii lăuntrice şi cartografierii exterioare, a căror autenticitate transformă fantasma în realitate hibridă, Ferestrele zidite metamorfozează traumele, reflectă mutaţii pe mai multe paliere (identitare, sociale, estetice) şi, prin complexitate osmotică, depăşeşte paradigma polarităţilor.

Cuvinte-cheie: luciditate, disoluţie, reconfigurare, metamorfoză, incomunicabil