Introspecţie în aria culturală a colindului, din exteriorul spaţiului folcloric românesc

Abstract: (An Insight into the Cultural Area of Caroling from the Outside of Romanian Folkloric Space) The importance of studying carols, through the prism of another culture, consists in deepening a field originating for a people. In the vestiges, in the cultural forms transmitted orally, though they are old, or precisely because they are old, it stands the life of a culture, stands the name of a people to keep themselves in its territories and in the world. Seven musical works were subjected to an analytical study in this article, in order to make a more comprehensive look at the carol. The study of habits, located in the period including winter solstice, also included the subgenders of the genus carol. Provenance, the presence in Romania and the mythical role have also been considered in the analysis. We have proposed criteria with a general analysis area, associated with their checks in case of particular observations, such as form, melody, rhythm, text, style, etymological aspects of the term Ler and historical attestations. Ways of taking and processing folklore statements, such as quotation, popular character, harmonizing folklore musical text, chords, imitation, pedal, ostinato in a polyphonic context, polymetry, polyrhymia and ways of the musical expression, were subject to analytical observation. Although certain church documents, opinions with the role of shrinking the spiritual importance of carols, from some priests, contributed to the overlapping of christian celebrations over secular ones, the pagan habit did not disappear but retained continuity in the case of the carols. Certain church documents, various chronicles, reports, statements by people from diplomatic bodies passing through romanian countries were counterarguments in favor of romanian customs.

Keywords: music, carol, analysis, romanian folklore, vestige

Rezumat: Importanţa studierii colindelor, prin prisma unui alt spaţíu cultural, constă în aprofundarea unui domeniu al culturii originare pentru un popor. În vestigii, în formele culturale transmise pe cale orală, deşi sunt vechi, sau tocmai pentru că sunt vechi, stă viaţa unei culturi, stă numele unui popor de a se menţine în teritoriile sale şi în lume. Șapte lucrări muzicale au fost supuse unui studiu analitic în prezentul articol, pentru a putea alcătui o privire mai cuprinzătoare asupra colindului. Studiul obiceiurilor, situate în perioada ce include solstiţiul de iarnă, a cuprins și subgenurile genului colind. Proveniența, prezența în România și rolul mitic au fost luate în considerare de asemenea în analiză. Am propus criterii cu arie generală de analiză, asociate unor verificări ale acestora în cazul observațiilor cu caracter particular, cum ar fi forma, melodia, ritmul, textul, stilul, aspectele etimologice ale termenului Ler și atestările istorice. Modalităţi de preluare şi prelucrare a enunţurilor folclorice, ca citatul, caracterul popular, armonizarea textului muzical folcloric, etajările acordice, imitaţia, isonul, ostinato-ul într-un context polifonic, polimetria, poliritmia și modalităţile de evidenţiere a expresiei muzicale, au fost supuse observației analitice. Deşi anumite documente ale bisericii, opinii cu rolul de a micşora importanţa spirituală a colindelor, din partea unor preoţi, au contribuit la suprapunerea sărbătorilor creştine peste cele laice, obiceiul păgân nu a dispărut ci şi-a păstrat continuitatea în cazul colindelor. Anumite documente bisericeşti, diferite cronici, relatări, afirmaţii ale unor persoane din corpurile diplomatice trecând prin Ţările Române au reprezentat contraargumente în favoarea obiceiurilor româneşti.

Cuvinte-cheie: colind, muzică, analiză, folclor românesc, vestigiu