Câteva observaţii asupra conceptului antonimic „viaţă-moarte”(sub aspect lingvocognitiv)

Abstract: Several Cognitive Linguistic Considerations on the Antonymic Concept “Life-Death.” In the present paper, we intend to investigate the opposition “life – death”. The aim of this paper is to explore the linguistic and cognitive behaviour of the Romanian cultural community when it comes to this opposition in order to create a micromodel of Romanian existence. Our research is based mainly on the theoretical studies of Russian cognitive linguistics (I.A. Sternin, S.G. Vokarchev, Ju.S. Stepanov, R.M. Frumkina etc.). In their cognitive studies, Russian specialists partially apply the basic theories and postulates of American cognitivism. Using a corpus of Romanian phraseological and paremiological units and applying a pre-established contextual cognitive analysis model, we tried to capture the core and peripheral layers of the opposition “life – death.” We subsequently discovered a plethora of meanings, which allowed the documentation of several related concepts, organized on the general principle of binary opposition of “good – bad”: “întuneric – lumină” (darkness – light), “început – sfârşit” (beginning – ending), “zi – noapte” (day – night). Finally, based on the linguistic and cognitive cultural projection of the opposition analysed, we proposed a matrix of Romanian existence.

Keywords: cognitive linguistics, opposition, phraseological units, paremiological units, Micro-frame of existence

Rezumat: În lucrare, ne propunem să investigăm conceptul antonimic „viaţă – moarte”. Scopul nostru este de a observa comportamentul lingvistic şi lingvocognitiv al comunităţii culturale româneşti în legătură cu acest concept, spre a întocmi un micromodel al existenţei româneşti. Studiile teoretice pe care ne-am sprijinit, aparţin îndeosebi cercetătorilor ruşi din sfera lingvisticii cognitive (I.A. Sternin, S.G. Vorkačev, Ju.S. Stepanov, R.M. Frumkina etc.), care aplică parţial postulatele şi teoriile şcolii americane din domeniu. Utilizând un corpus de expresii idiomatice, de proverbe şi zicători româneşti şi aplicând un model prestabilit de analiză contextual-cognitivă, am încercat să surprindem straturile conceptului antonimic „viaţă – moarte” (nucleul şi periferia conceptuală). Ca urmare, am constatat prezenţa unei pletore semantice deosebit de ramificată, care a permis identificarea unor concepte-satelit, arondate conceptului antonimic vizat, organizate pe principiul opoziţiei binare de tip „bine – rău”: „întuneric – lumină”, „început – sfârşit”, „zi – noapte”. În final, pe baza proiecţiei conceptului antominic „viaţă – moarte” în planul lingvistic şi cognitiv-cultural, am propus o matrice a existenţei comunităţii culturale româneşti.

Cuvinte-cheie: lingvistica cognitivă, concept antonimic, nucleu conceptual, periferie conceptuală, analiză conceptuală