Cărți normative ale limbii române, scrise în latină. Ultima ortografie a Școlii Ardelene

Abstract: (Normative books of Romanian, written in Latin. The last orthographic system belonging to “Școala Ardeleană” (The Transylvanian School)) Begun in the second half of the XVIIIth century, through the contribution of the Transylvanian scholars, the process of modernisation and westernisation of Romanian is continued in the first part of the XIXth century. The borrowings from Latin and the Romance languages, as well as giving up Slavonic as the language of the church, raises the question of reforming the writing system – replacing the Cyrillic alphabet with the Latin alphabet. In less than five decades, Samuil Micu, Gh. Șincai, Șt. Crișan (Körösi), I. Budai-Deleanu, Petru Maior and Ioan Alexi elaborated eight Romanian orthographical systems with the Latin alphabet. Through the means of the new way of writing, they wanted to highlight the Latin origin of Romanian and to offer an efficient instrument of communication, with two great advantages: the easier access to the written western culture for Romanians and the western readers’ access to the Romanian texts. The current article’s purpose is to analyse the orthographic system of the last scholar belonging to The Transylvanian School, the bishop Ioan Alexi. Based on the orthographic system elaborated by Petru Maior, I. Alexi actually makes a synthesis of the Transylvanian philologists’ conception regarding the Romanian language written with Latin alphabet. Like his predecessors, he practices a moderate etymology, because, with just a few exceptions, the phonemes which are common to Romanian and  atin are written and pronounced like in the initial language. Yet, the writing of the phonemes [  ă, [ î , [  , [  , [ș , [ț , [j , [z  and of the diphthongs [e a , [o a  proved to be the real challenge. Its solving shows the author’s conception regarding the relation between Romanian and  atin and the other Romance languages.

Keywords: orthographic system, Latin alphabet, grammar, Latin, westernisation

Rezumat: Început  în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, prin contribuția cărturarilor transilvăneni, procesul de modernizare și de occidentalizare a limbii române este continuat  în prima parte a secolului al XIX-lea. Împrumuturile din latină și din limbile romanice, precum și renunțarea la slavonă  ca limbă de cult  în biserici, ridică  problema reformării sistemului de scriere prin trecerea de la alfabetul chirilic, la alfabetul latin. În mai puțin de cinci decenii, Samuil Micu, Gh. Șincai, Șt. Crișan (Körösi), I. Budai-Deleanu, Petru Maior și Ioan Alexi au elaborat opt sisteme ortografice românești cu alfabet latin. Prin intermediul noii grafii, ei doreau să  evidențieze originea latin  a românei și să  ofere un instrument eficient de comunicare, cu un dublu avantaj: accesul mai ușor al românilor la cultura scrisă  apuseană  și al occidentalilor la textele românești. Articolul de față își propune să analizeze sistemul ortografic al ultimului cărturar cu preocupări filologice din Școala Ardeleană , episcopul Ioan Alexi. Având la bază  sistemul ortografic elaborat de Petru Maior, I. Alexi face, de fapt, o sinteză  a concepției filologilor ardeleni de până  la el cu privire la scrierea limbii române cu alfabet latin. Asemenea predecesorilor săi, el practic  un etimologism moderat, deoarece, cu puține excepții, fonemele comune românei cu latina sunt scrise și rostite ca în limba de origine. Totuși, notarea fonemelor [ă  , [ î , [  , [  , [ș , [ț , [j , [z  și a diftongilor [e a , [o a  s-a dovedit a fi o adevărată  provocare. Rezolvarea ei arată concepția autorului privitoare la relația românei cu latina și cu limbile romanice  înrudite.

Cuvinte-cheie: sistem ortografic, alfabet latin, gramatic , limba latin , occidentalizare