Aventura traducerii unui text literar: Immanuel Kant de Thomas Bernhard

Abstract: (The Adventure of Translating a Literary Text: Immanuel Kant by Thomas Bernhard) The translation of the drama Immanuel Kant by Thomas Bernhard follows certain adventurous stages, as the process of „translation“ started with a practical procedure for the Hungarian State Theatre “Csiky Gergely” from Timișoara. As the audience who does not understand Hungarian needed for the premiere (December 11, 2011 / stage director Alexandru Colpaci) a Romanian simultaneous alternative, this had been accepted by the author of this paper. The challenge to work on Thomas Bernhard’s difficult dramatic text, resulted finally in a literary translation that had been published at the Diacritic editing house (2013), with the aim to offer it to a larger audience. The specific Bernhard writing style consists in repeating certain structures that are profoundly musical, so that each idea is included, followed and developed in a crescendo, resembling an infinite spiral, leading to paroxysm. The non-metaphorical language, having a musical counterpoint rhythm, lacking any punctuation marks, overwhelms with its alternative mechanical style, while repetition is reaching an aesthetic and philosophical range.

Keywords: Thomas Bernhard, translation, intercultural interference, aesthetic reception, musicality 

Rezumat: (Aventura traducerii unui text literar: Immanuel Kant de Thomas Bernhard) Traducera textului dramatic Immanuel Kant de Thomas Bernhard parcurge un traseu al aventurilor, începerea procesului „traducerii” fiind motivat de o procedură practică a Teatrului Maghiar de Stat “Csiky Gergely” din Timișoara. Publicul necunoscător al limbii maghiare avea nevoie de o variantă în limba română pentru a urmări prin traducere simultană spectacolul montat de regizorul Alexandru Colpaci (premiera în 11 decembrie 2011), ceea ce a fost acceptat de autoarea acestui studiu. Provocarea de a se apropia de textul dificil al dramaturgului austriac Thomas Bernhard s-a finalizat prin publicarea traducerii literare la Editura Diacritic (2013), cu scopul de a oferi acest text unui public larg. De remarcat stilul specific de scriere bernhardian, și anume structura repetitivă și profund muzicală, în care fiecare idee este prinsă, urmărită și dezvoltată într-un crescendo, asemenea unei spirale infinite, ce duce la paroxism. Limbajul nemetaforic, ritmat ca un contrapunct muzical, lipsit de interpunctuație, învăluie cu mecanica sa alternativă, iar repetiția este ridicată la rang de principiu estetic și filosofic.

Cuvinte-cheie: Thomas Bernhard, traducere, interferență culturală, receptare estetică, muzicalita