Quaestiones Romanicae VI

Descarcă volumul:

Quaestiones Romanicae VI/1

Quaestiones Romanicae VI/2

Quaestiones Romanicae VI

Text prezentare numar

(82 articole)

2

Lingua e letteratura italiana

p. 8

La “zona grigia” della grammatica italiana. Riflessioni sull’insegnamento della lingua del sì a laureandi in italiano, tra norma e uso

Corina-Gabriela BĂDELIȚĂ
p. 18

Proposte di inclusione nel canone della letteratura novecentesca: Ugo Fleres

Daniela BOMBARA
p. 34

Il nome della rosa, dal meta-romanzo best-seller diventato canonico, al film neogotico di nicchia

Oana BOȘCA-MĂLIN
p. 43

Canone e poesia: Antologie di poesia italiana del Novecento. Italia, Germania e Romania a confronto

Francesca BRAVI
p. 57

L’elogio che nasconde l’autoelogio nella lirica concettista italiana

Miruna BULUMETE
p. 65

Untori, Dreyfus, Moro: letteratura e affaires tra Manzoni, Zola e Sciascia

Giovanni CAPECCHI
p. 75

Un nuovo canone teatrale di inizio Novecento. La sceneggiata napoletana: un inedito di Bracco e Russo

Asteria CASADIO
p. 80

Vincenzo Cardarelli nei canoni poetici del Novecento italiano realizzati in Spagna, in Francia ed in area di lingua tedesca

Remo CASTELLINI
p. 94

Italiano standard – Italiano canonico: il filtro della didattica nell’apprendimento dell’Italiano LS

Luca CEGLIA
p. 101

«Ecco i libri che tutti dovrebbero leggere»: appunti sulla lingua di Carlo Bo

Alberto D’ALFONSO
p. 110

Per un nuovo canzoniere. Seicento lirico fra F. Donno, A. Bruni e G. Fontanella

Emilio FILIERI
p. 135

I ripensamenti nel discorso politico tra vincoli normativi e strategie pragmatiche

Anamaria GEBĂILĂ
p. 149

I termini della scultura. Proposta per un glossario italiano–romeno

Geoge Dan ISTRATE
p. 169

La dimensione etica e umana del testo canonico: Le due zittelle

Eva MESÁROVÁ
p. 178

“Non esiste un’unanimità più perfetta di quella del silenzio.“ (Svevo 2006, 399): dalle lettere di Svevo la prospettiva di un escluso

Maria Chiara MORIGHI
p. 188

Il grido normativo dello slogan

Paolo RONDINELLI
p. 197

Una canonizzazione mancata. La resistenza italiana come guerra civile in due romanzi italiani degli anni ’40 e ’50: Uomini e no (1945) di Elio Vittorini e Tiro al piccione (1953) di Giose Rimanelli

Alessandro ROSSELLI
p. 208

L’anti-canone del “parlar esmesurato”. Appunti sui percorsi traduttivi di quattro Laude di Iacopone da Todi

Oana SĂLIŞTEANU

Istorie şi religie

p. 220

Libri veneziani del Settecento al Museo “Ţării Crişurilor” di Oradea

Florina CIURE
p. 236

Femeia romană, femeia greacă. De la excludere la libertinaj. Asemănări și diferențe

Sergiu-Gabriel ENACHE
p. 246

Acrivie și iconomie bisericească în concepția Sfântului Teodor Studitul

Remus Mihai Feraru
p. 257

Alianțe și parteneriate romanobarbare în spațiul daco-moesic din secolele III-VI. II: Relațiile dintre elitele daco-romane și cele vizigote

Laurenţiu Nistorescu
p. 265

Corografie della Transilvania del XVI secolo

Gizella NEMETH , Adriano PAPO
p. 276

Aspecte ale activității comuniste în Banat în anul 1944

Radu PĂIUŞAN
p. 282

Posteritatea antichităţii în evul mediu. Consideraţii asupra canonului în sculptură

Mihaela VLĂSCEANU

Muzică şi teatru

p. 290

Giacomo Puccini – ctitor al operei veriste şi promotor al noilor exigenţe estetico-stilistice izvorâte din drama wagneriană

Ioana Mia IUGA
p. 297

Utilizarea instrumentelor teatrale în folosul comunității

Liat FARRIS TWAINA
p. 304

Folclorul românesc în zona Banatului Istoric

Lavinius NIKOLAJEVIC
p. 310

Jocuri, sărbători și spectacole în timpul lui Titus Maccius Plautus și Carlo Goldoni

Patricia-Jana-Maria, PRUNARU-RUZSICSKA
p. 323

Teze și antiteze în teatrul de operă contemporan

Mihaela-Silvia ROȘCA
p. 328

Vatra comunei Cernătești. Elemente structurale, culturale și muzicale

Maria Tatiana ROTARU
p. 338

Per la definizione di un canone teatrale-letterario italiano contemporaneo (con particolare risalto a Luigi Pirandello ed Eduardo De Filippo)

Armando ROTONDI

1

Comunicări în plen

p. 20

Impressioni e perplessità sul canone: il caso Leopardi

Smaranda BRATU ELIAN
p. 30

Relaţiile ceho-române – un exemplu de apropiere prin cultură

Libuše VALENTOVÁ

Limba şi literatura latină

p. 40

Sublimul – prin metamorfoze, la canon, în teoriile Antichității greco-latine

Florica BECHET
p. 51

Însemnări despre istoria scrierii

Ioana COSTA
p. 55

Influențe greco-latine în onomastica criticilor subsidiari din Țiganiada lui Budai-Deleanu

Adina CRĂCIUNESCU
p. 75

Eneida vergiliană și canonul literar augustan. Codul intertextualității epopeice

Roxana Maria FĂNUȚ
p. 82

Canonul împrumutului lexical – grecismele în latină

Simona GEORGESCU
p. 91

Canonul traducerii – Plaut, Bacchides / Menandru, Dis exapaton

Theodor GEORGESCU
p. 98

Surse ale umorului în Satyricon-ul lui Petronius

Daniel Haiduc
p. 106

Cartea ca oglindă – Liber Manualis

Gabriela RADU
p. 116

„Anatomia femeii ideale” în Roma antică

Maria SUBI

Limba şi literatura română

p. 132

Semnificații ale substantivului sărut în poezia lui Traian Dorz

Florina-Maria BĂCILĂ
p. 149

Optimizarea dezvoltării competenței de comunicare profesională în limba română la studenții anului pregătitor

Gabriel BĂRDĂŞAN
p. 157

Un avatar al rescrierii în literatura actuală sau despre cuplul odiseic de la epopee la romance: Manuel Vicent, Glasul mării

Florica BODIŞTEAN
p. 169

Rimele rare în poezia lui Eugen Dorcescu

Mirela Ioana BORCHIN
p. 179

Fixarea modului conjunctiv: tipar gramatical vs model comunicativ-funcțional

Emina CĂPĂLNĂŞAN , Ana-Maria RADU-POP
p. 187

Din gamele minore ale exprimării superlativului în limba română

Simona CONSTANTINOVICI , Călin Florin Alexandru POPEȚ
p. 196

Dificultăţi în predarea limbii române pentru arabi

Irina DINCĂ
p. 206

Evoluție canonică și poeticitate

Nadia OBROCEA , Ileana OANCEA
p. 222

La contribution des traductions à l’unification des normes de la langue roumaine littéraire moderne (le cas des Ballades de Victor Hugo traduites par Constantin Negruzzi)

Elena PETREA
p. 233

Din nou despre reorganizarea semantică a paradigmei de viitor din limba română din perspectiva teoriei ‘regramatizării’

Cecilia-Mihaela POPESCU
p. 248

Caracteristici ale predării limbii române studenților din comunitățile românești din Republica Serbia: prefigurarea unui manual

Eliana Alina POPEŢI , Ana-Maria RADU-POP
p. 255

Scriitori de origine română în spațiul germanofon (C.D. Florescu, A. Veteranyi, D. Ranga, C.M. Florian)

Roxana ROGOBETE
p. 265

Literatura română din Voivodina: despre poetul Ion Miloş

Mărioara SFERA
p. 272

Valorificarea tradițiilor în școala românească

Roxana STOCHIȚOIU
p. 277

Memoria traumatică și literatura testimonială

Dumitru TUCAN
p. 290

Despre varietatea argumentelor în constituirea primelor norme gramaticale românești

George Bogdan ŢÂRA
p. 303

Canonul literaturii deportărilor din România. Analiza a două opere despre deportare în timpul celui de-al Doilea Război Mondial: 20 de ani în Siberia de Anița Nandriş-Cudla și Noaptea de Elie Wiesel

Ida VALICENTI
p. 315

Analiza discursului publicitar

Ioana VID

Langue et littérature françaises

p. 323

Les langues romanes comme écarts et comme norme

Gorana BIKIĆ-CARIĆ
p. 332

La recette du roman d’aventures réinterprétée dans un récit de songe de Marguerite Yourcenar, « La route au crépuscule »

Cristiana BULGARU
p. 339

Le canon et la « loi de seuil »

Marc CHEYMOL
p. 355

À la recherche des canons littéraires féminins

Ioana-Rucsandra DASCĂLU
p. 362

Assia Djebar, une voix de l’autobiographie maghrébine

Monica GAROIU
p. 369

Sur les « batailles canoniques » ou les ‘merveilleuses aventures’ du canon esthétique

Ramona MALIŢA
p. 381

La littérature issue de l’immigration maghrébine entre contre-canon et canon littéraire

Ioana MARCU
p. 398

Terminologie et aménagement linguistique

Mariana PITAR
p. 407

La réforme de l’orthographe entre norme et tolérance

Cristina TĂNASE
p. 419

Norme et usage, deux clefs de voûte dans l’évolution des langues et des cultures

Estelle VARIOT

Lengua y literatura española

p. 432

Entre la norma y el uso: errores frecuentes en español en los alumnos rumanos

Roxana Maria CREŢU
p. 440

Las relaciones de parentesco natural en las lenguas románicas – un enfoque diacrónico y comparado

Mihai ENĂCHESCU
p. 454

De Liliput a Balnibarbi: la importancia del lenguaje en Los viajes de Gulliver

Leticia GÁNDARA
p. 462

Cortázar y la sociedad de artistas

Ilinca ILIAN
p. 469

Errores frecuentes en español en los estudiantes rumanos no filólogos

Sanda-Valeria MORARU
p. 477

La recepción de Mircea Cărtărescu en España1

Adolfo RODRÍGUEZ POSADA
p. 486

Cervantes y los cánones de belleza femenina

Lavinia SIMILARU
p. 494

Imitatio por ʻÉl mesmo...ʼ o la autoimitación garcilasiana en las Anotaciones de Fernando de Herrera como mecanismo canonizador de las pautas estéticas renacentistas

Silvia-Alexandra ȘTEFAN
p. 507

Características formales de la subtitulación para la televisión en Rumanía

Cristina VARGA
p. 522

La práctica pedagógica – dimensión integradora de la formación inicial en la carrera didáctica

Raluca Arianna VÎLCEANU
p. 537

Los poderes canónicos de las normas y los desvíos en el léxico español y rumano

Luminiţa VLEJA