Quaestiones Romanicae IV

Descarcă volumul:

Quaestiones Romanicae IV

Quaestiones Romanicae IV

(76 articole)

Comunicări în plen

p. 14

Storia letteraria del tronco parlante, dall’Eneide a Pinocchio

Giovanni CAPECCHI
p. 24

Pagini de estetică și de autointerpretare: Fernando Pessoa, abstractorul

Dinu FLĂMÂND
p. 30

Viziunea lumii în Descripción breve de toda la tierra del Perú, Tucumán, Río de la Plata y Chile1 a lui Reginaldo de Lizárraga (cca. 1600)

Petrea LINDENBAUER
p. 42

Eminescu și Cioran. Pozitivitatea negativului

Iosif CHEIE-PANTEA

Limba şi literatura latină

p. 52

G.I. Tohăneanu, personalitate a filologiei clasice și românești

Valy CEIA
p. 55

Reactualizarea unor derivate inedite în traducerea Eneidei

Gabriela RADU
p. 63

Elemente de cromatică vergiliană în traducerea luiG.I.Tohăneanu

Maria SUBI
p. 79

O carte reprezentativă a lui G.I.Tohăneanu:Cuvinte româneşti

Dumitru VLĂDUȚ
p. 85

File dintr-o Odisee de basm

Ioana COSTA
p. 90

Eneida, propaganda militară a Principatului lui Augustus

Mădălina STRECHIE
p. 98

Herman Hilmer – precursor al cognitivismului. Posibile aplicăriși dezvoltări ale teoriei sale în spațiul latinoromanic

Simona GEORGESCU
p. 108

Virtuțile practice ale înțeleptului la Cicero

Elena Iuliana BUGHIRICĂ
p. 118

Estetica macabrului în tragediile senecane

Antuza GENESCU
p. 125

ARBOR LOQUENS. Miraculosul magic în Ţiganiada

Traian DIACONESCU

Limba şi literatura română

p. 132

Consideraţii privind participiile negative în lirica lui Traian Dorz

Florina-Maria BĂCILĂ
p. 142

Moştenit sau împrumutat? Despre originea unor termeni istroromâni

Gabriel BĂRDĂŞAN
p. 157

Receptarea poetului Eugen Dorcescu în spațiul hispanic

Mirela Ioana BORCHIN
p. 165

Profilul paremiologic al românului

Valentin DEDU
p. 174

În mintea copiilor. Asimilări ale infantilului în imaginarul avangardelor istorice

Gabriela GLĂVAN
p. 179

Specializarea sensului în terminologia mass-mediei. Dezambiguizare semantică și contextuală

Roxana JOIȚA KHALIFA
p. 186

Marea doamnă a lingvisticii romanice – Profesor onorar dr. dr. h. c. mult. Maria Iliescu

Karla LUPȘAN
p. 198

Eugeniu Coșeriu și Gheorghe Ivănescu. Mari concepte ale lingvisticii

Nadia OBROCEA , Ileana OANCEA
p. 211

Ana Blandiana –o poetică a interiorităţii (de la modelul internaţional de receptare critică, la cel autohton)

Alina-Iuliana POPESCU
p. 218

Omonimia ca sursă a jocurilor de cuvinte în limbajul publicitar românesc actual

Raluca POPESCU
p. 242

Inovații semantice de origine sârbă în subdialectul bănățean

Cristina Raluca SICOE
p. 250

Structuri predicative compuse

Roxana STOCHIȚOIU
p. 261

Paparuda în Valea Almăjului, jud. Caraş-Severin

Maria VÂTCĂ
p. 269

Imaginar şi fantastic literar

Sorin D. VINTILĂ

Lingua e letteratura italiana

p. 274

L’intercomprensione – una possibile svolta comunicativa in ambito romanzo

Corina-Gabriela BĂDELIȚĂ
p. 283

Il fantastico siciliano dal gotico visionario ottocentesco alla scomposizione umoristica pirandelliana: un percorso evolutivo fra letteratura e teatro

Daniela BOMBARA
p. 299

Personaggi storici, mitici ed immaginari nella fraseologia e paremiologia italiana

Aleksandra BLATEŠIĆ
p. 312

Per un concetto di “etinia” (etica + ironia) nei racconti in dialetto istrioto di Giovanni Obrovaz

Sandro CERGNA
p. 319

“Follia” di un personaggio, “follia” di un autore. Alcune osservazioni su Ariosto e Tasso

Monica FEKETE
p. 326

Il libro come passione e provocazione per Eco e Borges

Delia Ioana MORAR
p. 334

Il testo medico-psicologico in inglese e italiano (proposta didattica)

Silvia MADINCEA PAȘCU
p. 342

Vita e Morte commentate nei proverbi italiani e romeni

Oana SĂLIŞTEANU
p. 351

Dante e la Musica nella Divina Commedia

Leonardo SARACENI

Langue et littérature françaises

p. 362

Tradition et innovation dans l’étude des modalités en linguistique romane: l’Essai sur la valeur et les emplois du subjonctif en français, du professeur Eugène Tănase

Eugenia ARJOCA -IEREMIA
p. 373

Un ambassadeur de l’écrivain: le chronotope. Le cas des « Rêveries » de Jean-Jacques Rousseau

Ramona MALIŢA
p. 386

La littérature des « intrangers » une littérature « de l’exil », « sur l’exil » « en exil » ?

Ioana MARCU
p. 398

Analyse du chronotope dans le roman français postmoderne. Étude de cas: Petites scènes capitales de Sylvie Germain

Roxana NOJA
p. 410

La chambre dans le théâtre de Cocteau: enfer ou purgatoire ?

Liana ŞTEFAN, Iulia PARA
p. 416

Une dette envers la France, remboursée durant toute une vie : le professeur Eugen Tănase

Cristina TĂNASE , Eugenia TĂNASE

Lengua y literatura española

p. 430

Inestabilidad léxica en el paradigma románico del ser humano – un enfoque diacrónico

Mihai ENĂCHESCU
p. 441

¿Existe un patrón común en la producción literaria del exilio rumano? Sí: la matriz estilística

Raluca CIORTEA
p. 446

La búsqueda de una lengua universal: lenguas a posteriori

Leticia GÁNDARA
p. 454

Usos de la intertextualidad en Retirada, de Carmen Martín Gaite: lenguaje militar, lemas falangistas y jerga infantil

Mirela Ioana LAZĂR
p. 460

La presencia de Vintilă Horia en el periódico rumano “Carpații” de Madrid

Sanda-Valeria MORARU
p. 467

¡“Colóquele” la tilde a esta palabra!

Raluca Arianna VÎLCEANU , Elisa MORIANO MORALES
p. 474

El lenguaje engañoso del vizcaíno: tópico y ficción en el entremés de Cervantes

Patricia LUCAS
p. 482

Albores del pictorialismo y la écfrasis en dos estudios hispánicos de Leo Spitzer

Adolfo RODRÍGUEZ POSADA
p. 493

La belleza en Marianela de Benito Pérez Galdós

Lavinia SIMILARU
p. 504

La figura de Fernando Pessoa en la narrativa de Enrique Vila-Matas

Sorina Dora SIMION
p. 513

Historia como magistra vitae: «pura verdad» o construcción ficticia. La imagen de Don Juan de Austria en los escritos de Fernando de Herrera (1534-1597)

Silvia-Alexandra ȘTEFAN
p. 522

Perspectivas recientes en la lingüística románica rumana

Luminiţa VLEJA

Língua e literatura portuguesa

p. 536

Lucian Blaga nas Cortes da Saudade – um momento do encontro luso-romeno no curso do tempo

António M. FERRO
p. 542

A compreensão do oral na aprendizagem do português como língua estrangeira: desafios e algumas soluções

Veronica MANOLE
p. 552

Brederode e Mateiu Caragiale. Martinho de Brederode, poeta, embaixador e personagem literária

Daniel PERDIÃO
p. 558

O “topos do indizível”: Fradique Mendes e Fernando Pessoa

Cristina PETRESCU
p. 565

A crise como argumento de venda: uma abordagem linguística de alguns anúncios publicitários portugueses e franceses

Isabelle SIMÕES MARQUES, Andreea TELETIN
p. 581

Do álbum ilustrado da editora Planeta Tangerina à virtualidade: o livro infantojuvenil como possibilidade de pensamento

Júlia ZUZA

Muzică şi teatru

p. 590

Teatrul portabil în spațiul european

Mădălina GHIȚESCU
p. 595

Peca Ștefan– experiment de teatru interactiv

Eleonora RINGLER-PASCU
p. 603

Locul Rapsodiilor române de George Enescu în contextul școlii naționale de compoziție

Mihaela-Silvia ROȘCA
p. 609

Eduardo De Filippo, de la autor dialectal la dramaturg internaţional

Roxana UTALE
p. 619

Reteatralizarea teatrului românesc în spațiul europen contemporan: teatrul indepedent

Simona VINTILĂ

Istorie şi religie

p. 626

Conceptul de Romania în izvoarele literare apusene și bizantine (secolele IV-XV)

Remus Mihai FERARU
p. 635

Particularitățile influenței franceze mijlocite de ruși în Principatele române (secolele XVIII-XIX)

Raluca Corina BACIU
p. 648

Personalităţi româneşti în discursul de amvon la monahul Nicolae Delarohia

Pătruţ–Nicolae BĂNĂDUC
p. 660

Viața și activitatea jurnalistului Gheorghe Novacovici

Felicia MIOC- NOVACOVICI
p. 663

Presa românească din Transilvania şi ideea latinităţii. Studiu de caz: George Bariţ

Mihaela MEHEDINŢI-BEIEAN
p. 677

Aspecte din istoricul activităţii Uniunii Patrioţilor în Banat în anul 1944

Radu PĂIUŞAN
p. 689

Le vicende e la corografia della Transilvania nei Commentarii di Ascanio Centorio degli Ortensi. XVI sec.

Gizella NEMETH , Adriano PAPO
p. 701

Alianțe și parteneriate romano-barbare în spațiul daco-moesic din secolele IIIVI: Conexiunile lui Flavius Aetius

Laurenţiu NISTORESCU
p. 711

Mic studiu despre femeile române din Voivodina

Laura SPĂRIOSU
p. 718

Fondatorul Muzeului orășenesc din Reșița, profesorul Octavian Răuț

Călin TIMOC