Canonul literaturii deportărilor din România. Analiza a două opere despre deportare în timpul celui de-al Doilea Război Mondial: 20 de ani în Siberia de Anița Nandriş-Cudla și Noaptea de Elie Wiesel
Abstract: (The Canon of Concentrationary Literature in Romania. Analysis of Two Works on Deportation During the Second World War: 20 de ani în Siberia by Anița Nandriș-Cudla and Noaptea by Elie Wiesel) The aim of my contribution is to fill a critical and historiographical void, theorizing the canon of “concentrationary literature” in Romania, whose richness proves the two volumes examined: 20 de ani în Siberia by Anița Nandriş-Cudla and Noaptea by Elie Wiesel. Both Romanians, deported during the Second World War, tell through their terrible memories the dramatic events related to deportations. Anița Nandriş-Cudla was deported to Siberia and Elie Wiesel to Auschwitz; thanks to their testimonies they offer the possibility to historically reconstruct the deportations suffered by the Romanians during the war. Both of them needed time to transform their memories of the years spent in concentration camps into literary works, recognized as masterpieces. If a literary canon is understood as the set of literary values of a community for a given historical period, and if literature has an ethical value with which future generations must face, we can try to understand if there is a possibility, through the analysis of the two texts, to outline a canon of deportation literature in Romania.
Keywords: deportation, concentrationary literature, Second World War, Elie Wiesel, Anița Nandriş-Cudla.
Rezumat: Eseul va încerca să umple un gol critic și istoriografic prin teoretizarea canonului „literaturii deportării” din România, ale cărei bogăție și valoare sunt dovedite de cele două volume luate în considerare: 20 de ani în Siberia de Aniţa Nandriş-Cudla și Noaptea de Elie Wiesel. Cei doi români deportați în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial povestesc prin intermediul amintirilor lor teribile evenimente legate de deportări. Aniţa Nandriş-Cudla, născută Aniţa Nandriş și deportată în Siberia, și Elie Wiesel, deportat la Auschwitz, ne oferă prin mărturiile lor posibilitatea de a reconstrui istoric deportările suferite de români în timpul războiului. Amândoi au avut nevoie de timp pentru a-și transforma amintirile din anii petrecuți în lagărele de concentrare în opere literare, considerate azi capodopere. Dacă un canon literar este înțeles ca un set de valori literare ale unei comunități pentru o anumită perioadă istorică și dacă literatura are o valoare etică cu care trebuie să se confrunte generațiile viitoare, putem încerca, pornind de la analiza celor două texte, să înțelegem dacă se poate schița, contura un canon al literaturii deportărilor din România.
Cuvinte-cheie: deportări, literatură concentraţionară, Al Doilea Război Mondial, Elie Wiesel, Anița Nandriş-Cudla.
