Implicații psihologice ale diminutivării în limba română

Abstract: (The use of diminutives and its psychological implications in Romanian) This paper is devoted to the analysis of psychological motivations that determine the speaker to use diminutives in the communicative act. The premise of this section is grounded in observations of the main character traits of Romanians. The analysis is focused on the psychological effects produced in the interlocutor's mind, as a consequence of the use of diminutives. In specifying the main “cause” that triggers the speaker to resort to these structures, we start from the idea that diminutives play a significant role in establishing a balance between the subject's subconscious and the verbal expression. In addition, we point out the effects on interpersonal relationships caused by the implicatures of using diminutive constructions. At the same time, we highlight the fact that Romanians are persevering in terms of cognition, verbal behavior, and in communication they manifest their inferiority/superiority complex to the interlocutor. In this way, diminutives become devices or means for releasing the positive or negative feelings conveyed towards the interlocutor. It addresses the covariation between the psychological component, which motivates the subjects to use diminutives in speech, and the sociolinguistic one, related to varibles such as age, sex, socio-professional status of the participants in the discursive act. The hypothesis of this investigative approach is that diminutives encountered in communication are “caused” by psychological factors, as well as other factors such as the degree of involvement of the speaker in the conversational interaction, social or geographical background (area or social class). The purpose of the survey is to reveal how diminutives are perceived by the Romanian people and how the subject relates to the interlocutor when he uses diminutives. The theoretical basis draws its sources from the realm of psycholinguistics, but also from the principles of pragmatics and sociolinguistics. The main part of the present study contains the different stages of a sociolinguistic survey.

Keywords: diminutive, psycholinguistics, interdisciplinary approach, sociolinguistics, psychology.

Rezumat: Lucrarea de față este consacrată analizării motivațiilor psihologice care determină locutorul să utilizeze diminutive în actul comunicativ. Cercetarea pornește de la principalele trăsături de caracter ale românilor și analizăm, prin deducție, efectele psihologice produse în mintea interlocutorului, în urma întrebuințării diminutivelor. În precizarea „cauzei” principale care „impulsionează” locutorul să apeleze la aceste structuri, plecăm de la ideea potrivit căreia diminutivele realizează un echilibru între subconștientul subiectului și expresia verbală. În plus, semnalăm efectele și implicaturile utilizării construcțiilor diminutivale asupra relațiilor interpersonale. Totodată, evidențiem faptul că românii sunt neperseverenți în ceea ce privește cogniția, comportamentul verbal, iar în comunicare aceștia își manifestă complexul de inferioritate/superioritate față de colocutor. În acest fel, diminutivele devin dispozitive ale defulării sentimentelor pozitive sau negative ale emitentului față de interlocutor. Este vizată covariația între componenta psihologică, care impulsionează subiecții să utilizeze diminutive în vorbire, și cea sociolingvistică, legată de vârsta, sexul, statutul socioprofesional al participanților la actul discursiv. Plecăm de la premisa că diminutivele întâlnite în comunicare sunt „provocate” de factori psihologici, precum și de gradul de implicare a vorbitorului în interacțiunea conversațională, de apartenența la un anumit spațiu geografic sau clasă socială. Scopul anchetei este de a dezvălui modul în care sunt percepute diminutivele de poporul român și felul în care subiectul se raportează la interlocutor atunci când acesta apelează la diminutive. Suportul teoretic îl constituie cadrul psiholingvisticii, acesta apelând și la principiile pragmaticii și ale sociolingvisticii. Corpusul este constituit prin intermediul anchetei sociolingvistice.

Cuvinte-cheie: diminutiv, psiholingvistică, demers interdisciplinar, sociolingvistică, psihologie.