Discursul religios modern. Între memoria creștină și uitarea contemporană

Abstract: (Modern religious discourse. Between Christian memory and contemporary forgetting) We propose an overview of some aspects related to the religious discourse manifested within the Romanian Orthodox faith, as well as a brief inventory of the activity of some theological figures that are present, by preaching, in the public space. Language closes or dissipates interpersonal relationships, it can be seen that society revolves around discourse. In the sphere of religion develops an appetite for the text expressed as preaching in meeting contemporary challenges, since from the pulpit a desecration of society is demanded, an alienation of man from God and implicitly a perversion of the good. Modern theological discourse probes the memory of Christian values, values that it translates into modernity with the stated purpose of avoiding the conversion of the sacred into the profane. It is noted that the Covid-19 phenomenon produced not only an alienation between fellows, but also an abandonment in forgetting the divinity (but not generalizing). So, religious discourse, in some places, comes as a boomerang for the disoriented religious public.

Keywords: Discourse, religion, language, faith, memory.

Rezumat: Ne propunem o trecere în revistă a unor aspecte ce țin de discursul religios manifestat în cadrul credinței ortodoxe românești, precum și o inventariere succintă a activității unor figuri teologice care sunt prezente, prin propovăduire, în spațiul public. Limbajul încheagă relațiile interumane sau le disipează, putându-se constata că societatea gravitează în jurul discursului. În sfera religiosului se dezvoltă o apetență pentru textul exprimat ca propovăduire, venind în întâmpinarea provocărilor contemporane, întrucât de la amvon se reclamă o desacralizare a societății, o înstrăinare a omului de Dumnezeu și implicit o pervertire a binelui. Discursul teologic modern sondează memoria valorilor creștine, valori pe care le traduce modernității cu scopul declarat de a evita prefacerea sacrului în profan. Se remarcă faptul că fenomenul Covid-19 a produs nu numai o înstrăinare între semeni, ci și o abandonare în uitare a divinității (negeneralizând însă). Astfel, discursul religios, pe alocuri, vine ca un bumerang pentru publicul religios dezorientat.

Cuvinte-cheie: Discurs, religie, limbaj, credință, memorie.