Latinitatea limbii și a poporului român – reper de cercetare în activitatea lui Claudiu Isopescu
Abstract: (The Latinity of the Romanian language and people – a benchmark of research in the activity of Claudiu Isopescu) Between 1923 and 1925, Isopescu, a fellow at the Accademia di Romania in Rome, aimed mainly at collecting documents on Romania, preserved in Italian archives, especially documents attesting to the Latinity of the Romanian language and people. Isopescu's research in this first stage began with a study of the old Italian attestations of Romanian Latinity – Antiche attestazioni italiane sulla latinità dei Romeni – a work in which are inventoried opinions of some distinguished Italian humanists, such as: Pomponio Leto, Flavio Biondo, Poggio Bracciolini, Enea Silvio Piccolomini. A second work followed – Notizie intorno ai Romeni nella letteratura geografica italiana del Cinquecento – in which the writings of occasional or amateur geographers, as well as professionals, literate, are subjected to a rigorous analysis, highlighting the progress made by Italians in the sixteenth century – the one compared to those from the 15th century regarding the recognition of the Latinity of the Romanian language. A third work, Documenti inediti della fine del Cinquecento, which analyzes certain unpublished documents from the end of the 16th century, referring to the historical past of the Romanians, is part of the same research direction. The three works, framed in this direction of research, aim to provide answers to a series of issues regarding the Romanian people and the Romanian language and highlight the preservation of the Latin character of the Romanian language and its continuity, through testimonies or information about the distant past of the Romanian people. Their generous and selfless goal was to confirm after careful research the Latin origin of the Romanians based on linguistic, historical and geographical evidence, scientifically documented claiming to Italy the discovery and assertion of Romanian Latinity by its humanists.
Keywords: memory, the Latinity of the Romanian language and people, Rome, Italian-Romanian Cultural Interferences, Romanian cultural heritage.
Rezumat: În perioada 1923-1925, Isopescu, bursier la Accademia di Romania din Roma, urmărea cu precădere culegerea de documente privind România, păstrate în arhivele italiene, în special documentele care atestă latinitatea limbii şi a poporului român. Cercetările lui Isopescu în această primă etapă au început cu un studiu asupra vechilor atestări italiene ale latinităţii românilor – Antiche attestazioni italiane sulla latinità dei Romeni – lucrare în cuprinsul căreia sunt inventariate opinii ale unor distinşi umanişti italieni, precum: Pomponio Leto, Flavio Biondo, Poggio Bracciolini, Enea Silvio Piccolomini. Urmează o a doua lucrare – Notizie intorno ai Romeni nella letteratura geografica italiana del Cinquecento – în care scrierile unor geografi ocazionali sau amatori, dar şi profesionişti, literaţi de seamă, sunt supuse unei riguroase analize, evidenţiindu-se progresele înregistrate de italienii din secolul al XVI-lea în comparaţie cu cei din secolul al XV-lea în privinţa recunoaşterii latinităţii limbii române. În aceeaşi direcţie de cercetare se încadrează şi o a treia lucrare – Documenti inediti della fine del Cinquecento – care analizează anumite documente inedite de la sfârşitul secolului al XVI-lea, referitoare la trecutul istoric al românilor. Cele trei lucrări, încadrate în această direcţie de cercetare, îşi propun să ofere răspunsuri la o serie de problematici privind poporul român şi limba română și evidenţiază conservarea caracterului latin al limbii române şi continuitatea acestuia, prin mărturii sau informaţii referitoare la trecutul îndepărtatul al poporului român. Scopul generos şi dezinteresat al acestora era să confirme după atente cercetări originea latină a românilor având la bază mărturiile lingvistice, istorice şi geografice, documentate ştiinţific revendicând Italiei descoperirea şi afirmarea latinităţii române prin umaniştii săi.
Cuvinte-cheie: memorie, latinitatea limbii și a poporului român, Roma, interferențe culturale româno-italiene, patrimoniu cultural român.
