Memorii în conflict: Holocaust vs Gulag în cultura română de după 1990. Cazul romanului memoriei
Abstract: (Competing Memories: The Holocaust and the Gulag in Post-1990 Romanian Culture – The Case of the Memory Novel) In post-communist Romania, the memory of the Holocaust and the memory of communism stand in a relationship of “mnemonic competition,” on a symbolic marketplace where recent traumas compete for visibility, legitimacy, and “mnemonic capital.” The first part of the article examines how these two historical traumas have been configured and brought into competition after 1989, when the trauma of communism begins to become dominant in public discourse through the intensive institutionalization of the memory of the Romanian Gulag, while the Romanian Holocaust remains marginalized, fragmentary, and often distorted. This competition and the positioning of the communist trauma in a hegemonic role is also carried out through literature. The second part of the study analyzes the “novel of memory” as a privileged form of fictionalizing historical traumas, starting from the MEMORO corpus (230 novels published between 1990 and 2022). The corpus is analytically reconfigured along a double classificatory axis: on the one hand, the five subgenres of the novel of memory identified by the initial research (testimonial, post-testimonial, transgenerational, coming-of-age, historiographic metafiction); on the other hand, the type of historical trauma that constitutes the narrative referent (communism, the Holocaust, the Armenian genocide, other topics). The resulting quantitative mapping indicates a structural asymmetry: 216 novels have communism as their traumatic core, whereas only 11 explicitly thematize the Holocaust. Communist trauma is thus canonized as the normative horizon of memory fiction, while the trauma of the Holocaust is pushed, also at the level of cultural representations, to the periphery of the mnemonic field. The study argues that literature does not merely reflect these hierarchies of memory but functions as a device for reproducing and consolidating them, within a culture that privileges majority self-victimization and displays a persistent reluctance to assume the traumas of recent history.
Keywords: mnemonic competition, politics of memory, cultural memory, memory of the Holocaust in Romania, memory of communism, memory novel.
Rezumat: În România postcomunistă memoria Holocaustului și memoria comunismului se găsesc într-un raport de „competiție mnemonică”, pe o piață simbolică în care traumele recente concurează pentru vizibilitate, legitimare și „capital mnemonic”. Articolul examinează în prima parte modul în care cele două traume istorice s-au configurat și au intrat în competiție de după 1989, atunci când trauma comunistă începe să devină dominantă în discursul public, prin instituționalizarea intensă a memoriei Gulagului românesc, în timp ce Holocaustul românesc rămâne marginalizat, fragmentar și adesea distorsionat. Această competiție și plasarea traumei comuniste într-o postură hegemonică se realizează și prin literatură. A doua parte a studiului analizează „romanul memoriei” ca formă privilegiată de ficționalizare a traumelor istorice, pornind de la corpusul MEMORO (230 de romane apărute între 1990 și 2022). Corpusul este reconfigurat analitic printr-o dublă axă de clasificare: pe de o parte, cele cinci subgenuri ale romanului memoriei identificate de cercetarea inițială (testimonial, post-testimonial, transgenerațional, al maturizării, metaficțiune istoriografică), pe de altă parte, tipul de traumă istorică ce constituie referentul narativ (comunism, Holocaust, genocidul armenilor, alte subiecte). Cartografierea cantitativă rezultată indică o asimetrie structurală: 216 romane au ca nucleu traumatic comunismul, în timp ce doar 11 tematizează explicit Holocaustul. Trauma comunistă este astfel canonizată ca orizont normativ al ficțiunii memoriei, iar trauma Holocaustului este împinsă, și în ceea ce privește reprezentările culturale, la periferia câmpului mnemonic. Studiul argumentează că literatura nu se limitează să reflecte aceste ierarhii ale memoriei, ci funcționează ca un dispozitiv de reproducere și consolidare a lor, în cadrul unei culturi care privilegiază auto-victimizarea majoritară și manifestă o reticență persistentă în asumarea traumelor istoriei recente.
Cuvinte-cheie: competiție mnemonică, politicile memoriei, memorie culturală, memoria Holocaustului din România, memoria comunismului, romanul memoriei.
