Criză politică în cetate – Lysistrata lui Aristofan și receptarea ei modernă
Abstract: (Political Crisis in the City – Aristophanes' Lysistrata and its Modern Reception) The ancient Greek comedy, turned in a few decades into the new comedy, later inspiring Latin comedy, often centers on a crisis situation. The author presents a pressing issue of the day with humor, but with no less interest in steering public opinion in a certain political direction. In 411 BC. Aristophanes presented Lysistrata to the Athenian audience, just a few years after the Athenians had suffered a terrible defeat in a daring expedition to Sicily. The atmosphere in Athens was all the more oppressive as the allies of the League of Delos were trying to abandon the alliance that was now endangering rather than protecting them. In this crisis situation Aristophanes chooses to present a novel subject to the audience: the Athenian Lysistrata organizes the other women of Greece to strike against their husbands in order to determine them to make peace. Apparently, a new attempt by the author to plead for peace in a new period of the Peloponnesian War. In modern times, of all Aristophanes' plays, this one has been most often staged, either in the service of emancipatory ideologies or as a plea for peace (Make love, not war). In the present communication we will try to show the true purpose with which Aristophanes presented the play and the perhaps erroneous instrumentalization of the play in contemporary times.
Keywords:Aristophanes, Lysistrata, war, comedy, politics.
Rezumat: Comedia veche greacă, transformată în câteva zeci de ani în comedia nouă, inspiratoare apoi pentru comedia latină, pune adesea în centru o situație de criză. O problemă stringentă, la ordinea zilei, este prezentată cu umor de autor, dar nu cu mai puțin interes de a conduce opinia publică într-o anumită direcție politică. În 411 î.Hr. Aristofan prezenta publicului atenian Lysistrata, la doar câțiva ani după ce atenienii suferiseră o cumplită înfrângere într-o expediție temerară în Sicilia. Atmosfera de la Atena era cu atât mai apăsătoare cu cât aliații din Liga de la Delos încercau să abandoneze alianța care îi punea acum mai degrabă în pericol decât să le asigure protecția. În această situație de criză Aristofan alege să prezinte publicului un subiect inedit: ateniana Lysistrata coalizează celelalte femei din Grecia pentru o grevă față de bărbații lor cu scopul de a-i determina să facă pace. Aparent, o nouă încercare a autorului de a pleda pentru pace într-o nouă perioadă de cumpănă a Războiului Peloponesiac. În epocă modernă, dintre toate piesele lui Aristofan, aceasta a fost cel mai adesea pusă în scenă, fie în slujba unor ideologii de emancipare, fie ca o pledoarie pentru pace (Make love, not war). În comunicarea de față vom încerca să arătăm adevăratul scop cu care Aristofan a prezentat piesa și instrumentalizarea poate eronată a piesei în contemporaneitate.
Cuvinte-cheie:Aristofan, Lysistrata, război, comedie, politică.
