Lecturi pentru vremuri de criză. Clasicii antici greci și latini în catalogul tipografiei din Brașov în secolul al XVI-lea

Abstract(Readings for Times of Crisis. Greek and Latin Classics from the Sixteenth-Century Printing Press Catalogue in Brașov) The production of books in Brașov in the sixteenth century is the most eloquent example of ‘civic humanism’ of the Transylvanian Reformation. It probably began in 1539 with the publication of the Greek grammar by Johannes Honterus (c. 1498–1549). Of the three levels on which the city authorities attempted to implement both religious and moral reforms in the city, involving also the reorganisation of education and libraries, and the introduction of printing, the books printed here are the most visible aspect of the incisive action of the group of humanist scholars led by Honterus and Valentin Wagner (c. 1510–1557), the scholars who oriented and coordinated the cultural and religious change in Brașov. Along with the production of religious books (crowned by the publication of the Greek-Latin parallel edition of the New Testament in 1557), books intended for education or various aspects of social life (such as legal and medical texts), were also printed in Brașov a significant number of Greek and Latin classics, published in the original. Most of these works belong to the category of gnomic literature (‘sententiae’), functional to the programme of moral renovation of the civic body; however, the exceptions to this pattern are also worth analysing. The paper aims to highlight the still understudied relationship between the Transylvanian political and security crisis after 1526, the introduction of humanism and reformation in Brașov, and the classical bibliographical selection proposed here by the reform-minded humanists as part of their strategy of resilience in times of crisis.

Keywords: reception of classical literature, civic humanism, Transylvanian Renaissance, Johannes Honterus, Valentin Wagner.

Rezumat: Inaugurată în anul 1539, cel mai probabil cu publicarea gramaticii eline a lui Johannes Honterus (cca 1498–1549), producția de carte tipărită la Brașov în secolul al XVI-lea reprezintă cel mai elocvent exemplu de „umanism civic” al Reformei transilvane. Dintre cele trei paliere vizate de autoritățile citadine pentru introducerea în cetate a reformei, nu doar religioase ci și morale – implicând reorganizarea învățământului și a bibliotecilor, precum și introducerea tiparului, cartea tipărită aici rămâne aspectul cel mai vizibil al acțiunii incisive a grupului de cărturari umaniști îndrumați de Honterus și Valentin Wagner (cca 1510 – 1557), care au orientat și coordonat transformarea culturală și religioasă la Brașov. În paralel cu producția de carte religioasă (încununată de tipărirea ediției iuxte, greco-latine, și a Noului Testament în 1557), a celei destinate învățământului sau funcțională diferitelor aspecte ale vieții sociale (precum textele juridice și medicale), au văzut lumina tiparului la Brașov și un însemnat număr de clasici greci și latini, publicați în original. Cea mai mare parte dintre aceste lucrări pot fi încadrate în categoria literaturii gnomice („sententiae”), utilă programului de reformă morală a corpului civic; excepțiile de la acest tipar merită, însă, și ele analizate. Contribuția de față își propune să surprindă raportul încă puțin studiat dintre criza politică și de securitate din Transilvania de după 1526, introducerea umanismului și a reformei la Brașov, respectiv selecția bibliografică clasică propusă de umaniștii reformatori de aici, ca parte a strategiei lor de reziliență la vremurile de restriște trăite.

Cuvinte-cheie: receptarea literaturii clasice, umanism civic, Renaștere în Transilvania, Johannes Honterus, Valentin Wagner.

Sectiune
Limba şi literatura latină
Pagina
56
DOI
10.35923/QR.13.01.04